Cine “are carte, are parte”. Chiar si romanul educat in fabrica de diplome? – explicatia proverbului civic-romanesc
Astazi, au fost perchezitii masive intr-una dintre Fabricile dediplome ale invatamantului romanesc. Universitatea Aurel Vlaicu-Arad.Nu este pentru prima oara cand procurorii descind in universitati pentru a “ da note” de proasta purtare profesorilor. Fabricile de diplome s-au generalizat in Romania ca forme de invatamant care acorda varii diplome fara ca studentii sa stea “cu burta pe carte”. Mai mult, fabricile de diplome sunt frecventate de catre politicieni,precum ministrul Invatamantului, Liviu Pop, lucru care incurajeaza practicile deloc educative. Daca el face, noi de ce nu? Daca el e sef, noi de ce nu? – se-ntreaba romanii. In aceste conditii, cine mai are carte? Cine mai are parte? Haute Culture explica originea proverbului romanesc.
Cine are carte, are parte – in aceasta formula, proverbul este un elogiu al invataturii, in strict aceasta logica: cine a invatat, a fost angajat si are si bani ca sa-si duca viata decent.
Cum s-a ajuns la aceasta logica?
Proverbul e format din doua parti: “are carte” si “are parte”.
Formula “are carte” este intalnita odata cu aparitia culturii scrise, a birocratiei. Ai carte = ai scrisoare, ai un inscris, ai un ordin domnesc. Asta poate insemna o practica chiar de dinainte de 1700. Lucru insa era rar. Cine stia pe atunci sa scrie? Cine avea carte? Doar un numar restrans, numarabil pe degetele de la maini, in jurul domnitorului.
“Ai parte” apare ca formula clara de posesiune. Daca ai carte, adica un act, ai si parte, adica dovedesti cu actul respectiv ca-ti apartin casa, pamanturile.
In secolul 19, cartea are sens in continuare de act de stare civila. Cele mai multe tranzactii imobiliare realizandu-se in continuare intre oameni “de cuvant”, “pe cuvant”.
Cand Caragiale rade de birocrati, deja intram in faza in care daca “ai carte, ai parte”, adica ai ceva invatatura si invatatura te ajuta sa dobandesti o pozitie in ierarhia sociala. Sigur, Caragiale radea de spoiala de invatatura a „amploiatilor”, birocratilor.
“Ai carte, ai parte” ca elogiu, apare in interbelic mai degraba, cand analfabetismul cronic a creat astfel de reactii exagerate.
Dar credem ca, pe vremea comunismului, “ai carte, ai parte” a devenit o deviza generalizata, a societatii. Cei fara carte sunt exclusi, cei cu carte dati drept exemplu. Tot mai multi analfabeti erau scoliti si deveneau astfel beneficiarii unor pozitii sociale.
Astazi, Romania ocupa pozitii avansate atat in clasamentele privind analfabetii functionali din lume, dar si in zona inconfortabila a absolventilor inadecvati societatii lui 2017. Ambele categorii sunt produse ale fabricilor de diplome. Fabrica de Diplome, doar in 2015, a dat peste 70 de mii de absolventi, dar nu pe calea notarii si examenului. Semnificativ,70 de mii de absolventi facuti prin ordonanta de urgenta guvernamentala, deci, in afara oricarei logici a exigentului proverb “ai carte, ai parte”.
INTREBAREA PROVERBULUI CIVIC HAUTE CULTURE:
Ce-nseamna pentru ministrul Pop sa ai carte si sa ai parte, in 2017?
Haute Culture ti-a explicat si alte PROVERBE CIVICE:
Umbli dupa cai verzi pe pereti
Texte inspirate de “Dictionarul de expresii populare” de Stelian Dumistracel