Hamburgul se baricadeaza in vederea summit-ului G20, Erdogan vine cu noi pretentii, sporind tensiunile turco-germane

Cu cateva zile inainte de summit-ul G20 de la Hamburg, „au fost baricadate primele vitrine ale magazinelor din centrul orasului”, anunta NDR.de. Magazinele vor functiona in 7-8 iulie cu program redus, multi turisti si-au contramandat venirea in timpul celor doua zile in care metropola germana va gazdui 10.000 de participanti la summit.

Intre acestia se numara importanti sefi de guverne si state, ca Angela Merkel, Donald Trump, Vladimir Putin si Recep Tayyip Erdogan. Deoarece sunt anuntate si multe manifestatii ale opozantilor la G20, autoritatile se pregatesc ca pentru o stare de asediu. Iar in toata aceasta situatie tensionata, presedintele turc incearca sa forteze mana guvernului german, trimitand anterior liste cu solicitanti de azil din Turcia, opozanti ai regimului sau, pe care ii vrea arestati si extradati.

Prima mare demonstratie autorizata din Hamburg va avea loc deja duminica, 2 iulie, sub motto-ul „E nevoie de o alta politica”. Aceasta reuneste, sub numele generic de „Valul de protest la G20”, o serie de organizatii non-guvernamentale, de mediu si civice, cum sunt Greenpeace si BUND, Campact, DGB Nord si „Mai multa democratie in Hamburg”.

Dupa propriile declaratii, organizatorii miscarii de rezistenta cheama la demonstratii nu doar pentru anumite principii, cum sunt dreptatea sociala, salvarea climei si intarirea democratiei, ci si ca sa arate ca „rezistenta poate sa faca placere”. Ei au explicat ca demo-ul se va derula „pasnic, pestrit si cu voiosie”. „Rezistenta noastra vrea sa se afirme si prin faptul ca invitam sa ni se alature, in mod special, familii cu copii”.

Punctul culminant duminica va fi „defilarea” cu ambarcatiuni de pe lacul Binnenalster, din mijlocul orasului. La Boots-Demo vor lua parte cca 200 de barci, pe margini zeci de mii de oameni vor scanda in ritmul valurilor, a declarat unul dintre organizatori, Uwe Kitsch.

Pe langa demonstratiile pasnice si „voioase”, nu sunt insa excluse violente, deoarece organizatii ale kurzilor si extremisti de stanga si-au anuntat prezenta. Senatorul pentru Interne al Hamburgului, Andy Grote (SPD), a declarat la televiziunea regionala NDR, ca se asteapta „la mai multe mii de extremisti de stanga susceptibili de a provoca acte de violenta”. Autoritatile locale estimeaza numarul lor la aproape 8.000. Pentru a tine sub control situatia, au fost mobilizati 15.000 de politisti, o mare parte dintre ei din alte landuri germane.

In 5 si 6 iulie va avea loc „Summit-ul pentru solidaritate globala”, la Centrul cultural Kampnagel, din Hamburg. Cu peste 1.500 de participanti anuntati, forumul se vrea o alternativa la G20, promovand „politica solidaritatii globale”. In seara zilei de 6 iulie e planificata o demonstratie anticapitalista sub motto-ul „G20 – Welcome to Hell” (G20 – Bine ai venit in iad). In 7 iulie, gruparile de stanga au anuntat „Ziua Actiunii”, insotita de blocade ale G20, pentru ca in 8 iulie sa urmeze marea demonstratie „Solidaritate fara granite, in loc de G20”, precum si marsul „Hamburg ia atitudine”.

Chiar si in lipsa actiunilor de protest, politia ar fi avut destul de lucru pentru asigurarea securitatii celor zece mii de participanti la summit. Pe langa personalitati, la G20 iau parte delegati, personal auxiliar, de paza si protectie, ca si multi jurnalisti. Numarul delegatiilor oficiale se ridica la 35, acestea vor fi transportate prin oras. De aceea, intre 6-9 iulie vor fi amenajate zone securizate, iar anumite strazi vor fi blocate accesului public. Politistii federali vor asigura paza aeroportului, a garii si a sinelor de cale ferata.

E un lucru necesar, deoarece legarea de sine face parte din practicile activistilor verzi si de extrema stanga, iar Hamburgul este „un cuib” al lor. Au existat critici cu privirea la alegerea Hamburgului, oras cu o puternica „scena de stanga”, in a gazdui G20. Decizia a luat-o cancelarul Angela Merkel (CDU), impreuna cu primarul hamburghez, Olaf Scholz (SPD). Germania este gazda acestui eveniment de varf, deoarce in intervalul 1 decembrie 2016 – 30 noiembrie 2017 detine presedintia G20.

Anul acesta, summit-ul G20 are o deosebita prestanta, prin personalitatile de stat, europene si politice, care vor veni. Intre acestea sunt trei sefi de stat care stiu sa starneasca controverse si care sunt considerati a fi detinatori de putere autoritari, care nu evita confruntarea deschisa si care iau in seama discretionar drepturile minoritatilor. Este vorba de presedintele SUA, Donald Trump, cel al Rusiei, Vladimir Putin si cel al Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

Erdogan proclama sforaitor „solidaritatea dintre tarile noastre”, cum a facut-o la intalnirea din februarie cu Angela Merkel. Aceasta insa a avut reactii mai putin euforice, mentionand detasat ca „au avut loc intr-adevar discutii intense si detaliate pe teme bilaterale si internationale”. Tonul moderat este pastrat in virtutea dependentei reciproce, germano-turce. Lupta impotriva militiilor IS si tinerea sub control al imigrantilor din Orientul Apropiat leaga politic Germania de Turcia si impun politeturi si diplomatie.

Insa atmosfera dintre Berlin si Ankara e tensionata de ceva vreme, pe tema propagandei in Germania a referendumului turc care a avut loc in aprilie, a jurnalistului german incarcerat in Turcia, a abuzurilor turce care au dus la retragerea trupelor germane de la baza aeriana Incirlik, situatii despre care am relatat in mod repetat pentru Hotnews.ro. Acum insa, Erdogan si guvernul sau pun din nou paie pe focul discordiei. Dupa reprimarea presupusului puci din iulie 2016 si incarcerarea a zeci de mii de anti-erdoganisti, multi opozanti ai regimului din Turcia s-au refugiat in Germania, cerand azil politic.

Guvernul german a criticat actiunile de epurare politica din Turcia si a refuzat extradarea acestora. Televiziunea N24 a relatat zilele trecute despre faptul ca „Erdogan isi extinde si in Germania cautarea criticilor regimului sau”. De la Ankara au venit mai multe liste cu nume ale unor asa-numiti adepti ai predicatorului Fethullah Gülen, aflat in exil in SUA si pe care Erdogan il considera a fi stat in spatele puci-ului de anul trecut-, cu solicitarea de a fi arestati. Serviciile secrete turce aduna cu harnicie informatii din Germania despre urmaritii lor, dar si „despre o serie de politicieni germani”, dupa cum relateaza ieri Welt.de.

Protestele de la Hamburg nu se indreapta doar impotriva unor autocrati ca Trump, Putin, Erdogan. „Puternicii care se intalnesc la Hamburg n-au decat grija de a-si conserva status quo-ul. Pentru aceasta se aduna ei, facand-o in cadrul G20 si nu al ONU, unde tarile mai slabe din punct de vedere economic ar avea o influenta sensibil mai mare”, a explicat reprezentantul ONG-ului anti-globalizare Attac. Acesta mai reproseaza faptul ca sefii de state si guverne ar incerca „rezolvarea noilor probleme cu retete vechi, care nici in trecut n-au avut efect”.

Un refuz generalizat al G20 este inexplicabil pentru politicienii aflati de cealalta parte a baricadei. Se argumenteaza cu faptul ca la G20 nu participa, ca la G7, reprezentantii celor mai industrializate tari ale lumii, ci si cei ai unor tari mai putin dezvoltate. 19 state ale lumii (SUA, China, Japonia, Germania, Franta, Brazilia, Marea Britanie, Italia, Rusia, Canada, India, Australia, Mexic, Coreea de Sud, Indonezia, Turcia, Arabia Saudita, Argentina, Africa de Sud), ca si Uniunea Europeana, fac parte din G20. Acestea insumeaza aproape doua treimi ale populatiei lumii, detin patru cincimi din PIB-ul mondial si aproape trei sferturi din comertul de pe glob.

La summit-ul de la Hamburg stau pe agenda discutiilor politica economica si financiara, migratia si problema refugiatilor, combaterea saraciei, ca si schimbarile climatice. Gazda Germania a anuntat ca tematizeaza, in plus, asistenta medicala si pozitia femeii in economie si in societate.