Sari direct la conținut

Senatorul PSD Cornel Resmerita si deputatul ALDE Steluta Cataniciu ar putea sa isi piarda mandatele, dupa deciziile definitive privind conflictul de interese. Resmerita, intrebat daca demisioneaza: "Alta intrebare"

Steluta Cataniciu, Foto: Camera Deputatilor
Steluta Cataniciu, Foto: Camera Deputatilor

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a decis definitiv joi ca senatorul PSD Cornel Cristian Resmerita s-a aflat in conflict de interese in materie administrativa, deoarece si-a angajat fratele in functia de consilier in cadrul biroului sau parlamentar. Contactat de HotNews, senatorul Cornel Resmerita a declarat ca nu va demisiona din Parlament, desi, potrivit legii, aceasta nu mai poate ocupa o functie publica timp de trei ani.

„Hai, domne, fii serios! Vorba lui Florin Iordache: Alta intrebare!”, a declarat pentru HotNews senatorul Cornel Resmerita, intrebat daca va demisiona din functie.

Tot joi, Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins, ca nefondata, contestatia in anulare depusa de Steluta Cataniciu, deputat ALDE, prin care aceasta solicita anularea deciziei instantei prin care a fost declarata in conflict de interese in materie administrativa. Aceasta decizie vine la trei zile dupa ce ANI a trimis o scrisoare catre Camera Deputatilor in care afirma ca revine asupra solicitarii de a lua act de raportul care prevede interdictia de a mai ocupa o functie publica pe o perioada de 3 ani in cazul deputatei ALDE si in care agentia ii „roaga” pe cei din conducerea Camerei Deputatilor sa demareze vacantarea locului de deputat.

Cazul Cataniciu

Pe 6 martie, Biroul Permanent a luat in discutie scrisoarea ANI care ii vizeaza pe deputatii Steluta Cataniciu si Roman Ioan Sorin, validati in 21 decembrie in functie desi, potrivit ANI, se afla sub interdictia de a mai ocupa o functie publica pentru 3 ani. Scrisoarea a fost trimisa la Comisia Juridica sa dea un punct de vedere, iar presedintele acesteia, Eugen Nicolicea (PSD) a explicat pentru HotNews.ro ca aceasta va fi discutata in functie de „cat de incarcata este ordinea de zi”. El a precizat ca acest caz al deputatei ALDE a fost „discutat, solutionat, ramane sa vedem daca exista elemente noi” in scrisoarea ANI.

„Scrisoare din partea ANI cu referire la doamna deputat Steluta Cataniciu si domnul deputat Ioan Sorin Roman. Acestia au primit interdictia de a mai executa o functie sau o demnitate publica pentru o perioada de trei ani. Aceasta scrisoare merge catre Comisia juridica dupa care vine punctul de vedere si vacantarea”, a afirmat pe de alta parte luni Ioana Bran, secretar al Camerei Deputatilor.

Citeste aici scrisoarea

Pe de alta parte, Cataniciu a fost validata in functia de deputat pe 21 decembrie. Potrivit Monitorul de Cluj, o solicitare similara a fost adresata de ANI si la inceputul legislaturii parlamentare, in 21 decembrie 2016. La momentul respectiv, deputatii majoritatii au validat mandatele colegilor lor, motivand ca scrisoarea ANI ar fi sosit dupa ce lucrarile comisiei de validare s-au incheiat.

„Comisia de validare cand si-a incheiat activitatea nu avea de unde sa stie ca la un moment dat ne va scrie ANI. Deci comisia de validare nu poate sta pentru ca o institutie a statului la un moment dat ne va sesiza” a fost explicatia furnizata de Florin Iordache, cel care era presedintele comisiei de validare. In consecinta, atat Cataniciu cat si Roman au depus juramantul ca deputati.

In martie 2013, Agentia Nationala de Integritate a stabilit ca Steluta Cataniciu, la acea vreme deputat PNL, a incalcat regimul juridic privind conflictul de interese in materie administrativa, pe vremea cand era consilier local in Cluj Napoca, deoarece a participat la adoptarea unei hotarari in favoarea unei societati unde avea un interes patrimonial.

Potrivit ANI, in calitate de consilier local in cadrul Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, Steluta Cataniciu a participat, la data de 7 aprilie 2009, la procesul de deliberare si adoptare a Hotararii Consiliului Local privind prelungirea contractului de asociere pentru spatiu cu alta destinatie a Societatii Cooperativa Mestesugareasca Foto Optica din Cluj-Napoca.

Steluta Cataniciu a reprezentat in instanta interesele Societatii Cooperativa Mestesugareasca Foto Optica din Cluj-Napoca in litigiul avut cu Primaria Municipiului Cluj-Napoca, prin contracte de asistenta juridica incheiate la data de 22 aprilie 2008 si 5 mai 2009. Pentru contractele incheiate, Steluta Cataniciu a incasat suma de 8.000 lei. Citeste aici mai multe.

Resmerita Cornel-Cristian

Resmerita Cornel-Cristian

Foto: senat.ro

Cazul Resmerita

Instanta suprema a respins ca nefondat recursul declarat de Cornel Cristian Resmerita si a mentinut o decizie a Curtii de Apel Alba din mai 2015, care a stabilit ca senatorul PSD de Hunedoara s-a aflat in conflict de interese.

Pentru ca Resmerita sa isi piarda mandatul de senator, procedural, ANI trebuie sa transmita Senatului o solicitare prin care le cere senatorilor sa ia act de incetare a mandatului si sa supuna votului plenului camerei adoptarea unei hotarari prin care se vacanteaza locul de senator, asa cum a facut in cazul deputatei Cataniciu la Camera Deputatilor.

In ianuarie 2015, Agentia Nationala de Integritate a anuntat ca Resmerita, la acea vreme deputat, a incalcat regimul juridic privind conflictul de interese in materie administrativa, intrucat, in calitate de parlamentar, a incheiat in anul 2009 un contract civil prin care fratele sau, Lucian Marius Resmerita, a fost angajat in functia de consilier in cadrul Biroului parlamentar nr. 275 din localitatea Vulcan, judetul Hunedoara.

Inspectorii au constatat ca beneficiul patrimonial obtinut in perioada ianuarie 2009 – aprilie 2012 de catre fratele parlamentarului a fost de 56.876 lei, aproximativ 12.640 euro.

Cornel Cristian Resmerita a cerut in instanta anularea raportului intocmit de ANI, insa actiunea sa a fost respinsa atat la Curtea de Apel Alba Iulia, cat si la Inalta Curte.

Tot in 2015, ANI a sesizat Parchetul de pe langa Inalta Curte in vederea verificarii indiciilor privind savarsirea de catre Cornel Cristian Resmerita a infractiunii de conflict de interese in materie penala.

Ce spun legea si Curtea Constitionala

Legea 176/2010 arata in primele doua alineate ale articolului 25 ca persoana fata de care s-a constat existenta conflictului de interese este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publice ce face obiectul prevederilor legii pe o perioada de 3 ani. De asemenea, acelasi articol arata ca „daca persoana a ocupat o functie eligibila, – asa cum este cazul senatorului Cristian Resmerita, pe atunci deputat – numai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului.

Art. 25. – (1) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat ca a emis un act administrativ, a incheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu incalcarea obligatiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit reglementarii aplicabile demnitatii, functiei sau activitatii respective, in masura in care prevederile prezentei legi nu deroga de la aceasta si daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni.

(2) Persoana eliberata sau destituita din functie potrivit prevederilor alin. (1) sau fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a incetarii de drept a mandatului. Daca persoana a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului. In cazul in care persoana nu mai ocupa o functie sau o demnitate publica la data constatarii starii de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdictia de 3 ani opereaza potrivit legii, de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de confirmare a existentei unui conflict de interese sau a unei stari de incompatibilitate.

  • De notat este faptul ca  prevederea din alineatul 1 „Daca persoana a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului” a fost dezbatuta de Curtea Constitutionala ca urmare a unor critici aduse de instante cu privire la sintagma „aceeasi functie”, despre care au spus ca este „neclara si imprecisa”.

In decizia 418 din 2014, Curtea spune ca printr-o decizie din 2013 – cand s-a judecat cazul senatorului Mora Akos Daniel – a „statuat ca trebuie sa existe o concordanta intre litera si vointa initiala a leguitorului”, despre care afirma ca „a fost aceea de sactiona a persoanele cu privire la care s-a constatat incalcarea regimului juridic privind incompatibilitatile sau conflictul de interese, fara a face vreo diferenta intre tipul functiilor elective detinute”. De asemena, Curtea constanta in acelasi document ca ” ca atribuirea pentru sintagma „aceeasi functie” a intelesului unic de functia care a generat starea de incompatibilitate sau conflict de interese este de natura sa lipseasca de eficacitate norma juridica respectiva, contrar spiritului Legii nr.176/2010. (…) A accepta interpretarea conform careia unei persoane constatate a fi in stare de incompatibilitate sau conflict de interese ii este interzis sa mai ocupe doar functia care a generat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese, putand, in schimb, ocupa orice alta functie eligibila, ar pune, practic, la indemana categoriilor de persoane vizate de Legea nr.176/2010 un procedeu extrem de simplu de eludare a legii si a aplicabilitatii sanctiunilor instituite de aceasta, aspect de neconceput intr-un stat de drept.”

De altfel, in decizia 418 a CCR din 2014, judecatorii afirma in clar faptul ca sintagma „aceeasi functie” „nu poate primi nicio alta semnificatie decat aceea ca notiunea „aceeasi” din cuprinsul sau se refera la oricare dintre functiile eligibile prevazute la art. 1 din Legea nr. 176/2010″. Judecatorii mai spun in motivare si faptul ca nu declara prevederea pusa in discutie neconstitutionala, ci doar stabilesc „un unic inteles constitutional al art. 25 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 176/2010.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro