Sari direct la conținut

Cum provoaca Dragnea, Tariceanu si Grindeanu un razboi cu UE

Tariceanu, Grindeanu si Dragnea, Foto: Colaj / Sursa foto: Agerpres
Tariceanu, Grindeanu si Dragnea, Foto: Colaj / Sursa foto: Agerpres

Dragnea, Tariceanu si Grindeanu au reusit intr-o luna de guvernare sa indeparteze Romania de UE cum nu a facut-o nici o putere politica dupa 2005. Liderii PSD – ALDE si guvernul Grindeanu au sfidat valorile fondatoare ale Uniunii Europene prin „ordonanta de urgenta Dragnea”. Au ignorat Comisia Europeana cand au construit bugetul nerealist si cand au decis sa dea ajutor de stat pentru producatorii de rosii, au pus la colt diplomatii occidentali. Iata lista gesturilor provocatoare facute de majoritatea PSD – ALDE in ultima luna.

  • Ordonanta de urgenta 13 si proiectul gratierii

Guvernul Grindeanu a adoptat ordonanta de urgenta pentru modificarea Codului Penal in folosul politicienilor penali in noaptea de 31 ianuarie, in ciuda avertismentelor date cu cateva zile inainte de Comisia Europeana in raportul oficial privind MCV. „Modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracțiunii de corupție sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenței sau eficacității DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate”, scria Comisia Europeana in Raportul MCV din 25 ianuarie.

De asemenea, pe 27 ianuarie, si cancelarul Angela Merkel avertizase, intr-o convorbire telefonica ceruta de ea cu presedintele Iohannis, ca „o diluare a intensităţii combaterii corupţiei şi o relativizare a statului de drept şi a politicii reformiste” ar fi „un semnal gresit”.

Dupa descinderea presedintelui Iohannis in sedinta de guvern au mai reactionat fata de intentia guvernului de modificare a Codului Penal ambasadorul SUA, ambasadorul Germaniei si camera de comert romano-germana.

Toate avertismentele au fost in zadar. Guvernul Grindeanu a adoptat noaptea ordonanta de urgenta 13 fara dezbatere publica, fara sa anunte ordinea de zi a sedintei publice. A urmat un desant diplomatic la MAE si avertismentul de o duritate fara precedent din partea a sase state aliate, care au spus negru pe alb ca „a subminat lupta anticoruptie din ultimii zece ani” si „riscă să afecteze parteneriatele bazate pe valori comune, inerente principiilor conducătoare ale UE şi NATO”. Cele sase tari care au semnat scrisoarea de o duritate extrema sunt SUA, Franţa, Germania, Olanda, Belgia si Canada.

E pentru prima oara dupa aderarea la UE si NATO cand nucleul dur al acestor organizatii internationale avertizeaza Romania ca „riscă să afecteze parteneriatele bazate pe valori comune, inerente principiilor conducătoare ale UE şi NATO”. Nu a reusit-o nici o putere de pana acum.

  • Umilirea diplomatilor occidentali:

– Sfidarea diplomatilor straini a inceput chiar din primele zile ale guvernarii. Ministrul Teodor Melescanu a avut, potrivit surselor HotNews.ro, o intalnire extrem de contondenta cu ambasadorul SUA, Hans Klemm. A urmat un avertisment public al lui Melescanu, care i-a cerut ambasadorului SUA – iarasi fara precedent – sa nu isi mai spuna public nemultumirile, ci sa le transmita la Ministerul de Externe.

– Tot Melescanu le-a cerut ministrilor sa nu mai discute cu ambasadorii straini de la Bucuresti fara acordul MAE (sursa).

– O alta sfidare a venit din partea premierului Grindeanu: a doua zi dupa adoptarea OUG 13, mai multi ambasadori l-au invitat la o intalnire pe aceasta tema. Nu s-a dus, spunand ca a avut alt program legat de buget.

  • Masurile economice

– Au construit bugetul pe 2017 pe un fundament evident fals al veniturilor si cheltuieilor, cu complicitatea Comisiei Nationale de Prognoza, prognozand un deficit de 2,95%, la limita sub cei 3% asumati la nivelul Comisiei Europene. Depasirea deficitului e aproape garantata in ritmul pomenilor decise pe banda rulanta de Guvern, dupa cum avertizeaza si Consiliul Fiscal, iar conflictul cu Comisia Europeana e previzibil. De altfel, inca din campania electorala mai multi lideri PSD au spus public ca limita de dificit bugetar asumata de Romania e o frana in calea dezvoltarii tarii.

– Ajutorul pentru cultivatorii de rosii. La solicitarea Ministerului Agriculturii, guvernul Grindeanu a aprobat prin Hotarare de Guvern un ajutor pentru cultivatorii romani de tomate. Doar ca ministrul Agriculturii a recunoscut la TVR ca nu a cerut acordul Comisiei Europene, asa cum se cere in cazul ajutoarelor de stat decise de fiecare stat membru.

– Atacuri la multinationale. Liderii PSD si ALDE au declansat un atac dur la companiile multinationale, incercand sa delegitimeze protestele masive din ultima saptamana prin acreditarea ideii ca au fost organizate de marile corporatii. Toata povestea s-a bazat pe trei falsuri de presa.

– Micsorarea bugetului alocat UE: in bugetul adoptat de Parlament in aceasta saptamana e prevazuta pentru UE o suma mai mica cu 1,35 miliarde de lei decat necesarul, potrivit unei analize Economica.net

  • Demonizarea UE

– Pe 1 ianuarie 2017, la zece ani de la intrarea in UE, liderul PSD Liviu Dragnea a marcat momentul istoric numind aderarea drept “una din cele mai mari realizări istorice ale poporului român”. Cateva fraze mai jos a strecurat insa un neadevar-cliseu, menit sa submineze increderea in UE: “Parcursul european al României trebuie să continue. Însă, nu trebuie să mai fim doar contributori, ci și beneficiarii avantajelor de a fi stat european.” Or, este deja un truism ca Romania este beneficiar net al fondurilor europene, chiar daca a avut o rata incomparabil mai mica de absorbtie decat alte state europene, altfel spus banii care se intorc sunt mai multi decat contributia Romaniei la bugetul uniunii.

– Cel mai semnificativ derapaj al coalitiei PSD-ALDE impotriva Uniunii Europene s-a inregistrat dupa publicarea raportului MCV din acest an. Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a declarat pe 25 ianuarie, dupa publicarea raportului de monitorizare pe justitie, ca va discuta cu partenerii din coaliția de guveranre pentru a scoate România de sub monitorizarea Comisiei Europene pe justiție, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).

“O să îl rugăm şi pe ministrul de Externe să facem o consultare la care eu le voi propune ca România să transmită un punct de vedere clar Comisiei că nu mai dorim să cooperăm în cadrul Mecanismului de Verificare, care nu este unul de cooperare, ci unul de verificare şi care, practic, stabileşte un tratament discriminatoriu pentru România”, a spus Tariceanu.

– În raport, Comisia a atenționat printre altele asupra ordonanțelor de urgență privind grațierea și modificarile la Codul Penal, avertizând explicit că modificările legislative menite să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracțiunii de corupție sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenței sau eficacității DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate.

– Ordonanta adoptata pe 31 ianuarie noaptea a provocat si reactia a sase ambasadori, care au condamnat actul Guvernului, despre care au spus, intre altele, ca “nu poate decât să submineze reputaţia României în rândul comunităţii internaţionale şi riscă să afecteze parteneriatele bazate pe valori comune, inerente principiilor conducătoare ale UE şi NATO.”

Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a raspuns temerilor exprimate de cancelariile occidentale cu afirmatia ca Romania nu trebuie sa ceara voie nimanui si i-a acuzat pe ambasadori de imixtiuni in problemele interne.

“Eu consider ca Romania este un stat suveran care are dreptul in materie de politica penala sa decida prin institutiile statului, prin Parlament si Guvern. Pentru acest lucru Romania nu trebuie sa ceara si nici sa informeze nici un stat partener, pe nici o Ambasada, pe nimeni. Faptul ca aceste tari se amesteca in aceasta problema este rezultatul atitudinii autoritatilor romane din trecut si care din pacate a creat o practica deja de a le permite aceste imixtiuni. (…) Eu n-am pomenit in nici o tara ca inainte de adoptarea unor modificari in legislatia penala guvernul respectiv sa informeze ambasadele. Iertati-ma, eu nu pot sa gandesc in aceasta logica, este complet anormal. Sigur, intr-o logica comunicationala poate ar fi fost util. Dar nu se face nicaieri asa ceva, pentru ca atunci inseamna ca Romania nu mai este o tara suverana. Este o tara care se afla sub tutela unor tari straine din UE, care cere aprobare pentru ceea ce vrea sa legifereze in tara. Nu se poate asa ceva”, a declarat liderul ALDE intr-o interventie telefonica la Romania TV pe data de 5 februarie, in seara celui mai mare protest din Romania, cand au iesit pe strazi peste jumatate de milion de oameni pentru a protesta impotriva ordonantei.

– Pozitia presedintelui Tariceanu, chiar daca n-a fost sustinuta public de presedintele PSD, se inscrie pe linia exprimata deja de Liviu Dragnea in campanie. Pe 6 decembrie 2016, Dragnea afirma la Adevarul Live:

„În primul rând, eu vreau ca noi să schimbăm atitudinea noastră, de oameni care îşi iau notiţe. Aşa ceva nu mai trebuie să se întâmple. Noi respectăm toate parteneriatele noastre, cred foarte mult în parteneriatul strategic cu SUA, cred foarte mult în toate parteneriatele cu partenerii noştri din UE, dar relaţiile dintre noi trebuie să fie de respect reciproc şi de avantaj reciproc”, a spus Liviu Dragnea, la Adevărul Live.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro