Noile materii care se vor preda în școli. Profesor: „Să nu ne așteptăm ca rezultatele să fie de mâine”

Noua lege a învățământului preuniversitar prevede introducerea unor noi materii pentru elevii de gimnaziu și liceu. „Istoria evreilor. Holocaustul” este materia care va începe să fie predată, la clasele de a XI-a, chiar din anul școlar 2023-2024, care începe pe 11 septembrie. Materiile „Istoria comunismului din România” și „Istoria, robia și deportarea romilor” (materie opțională, care va fi făcută doar la alegerea elevilor) vor fi incluse în școli din anul școlar 2025-2026. HotNews.ro a vorbit cu profesori de istorie pentru a afla ce ar trebui să învețe elevii la aceste ore.

Matei Gheboianu, conferențiar doctor la Facultatea de Istorie a Universității București, consideră că introducerea acestor materii este oportună, pentru că vede anumite lipsuri în cazul studenților de la Istorie din anul I.

Și profesori care ar urma să predea noile materii sunt de părere că acestea vor aduce un plus în cultura generală a elevilor.

„Mi se pare extrem de util pentru elevi și pentru modul în care își dezvoltă ei înțelegerea trecutului” – Gabriela Obodariu, profesoară de istorie la Colegiul Național „A.I. Cuza”, Focșani
„Cursurile în sine, cele trei, discută, de fapt, aceeași problematică și încearcă să dezvolte aceleași competențe în cazul tinerilor din România, competențe care țin până la urmă de educația democratică” – Daniela Anghelescu, profesoară de istorie la Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București.

„Studenții nu mai au nici măcar memoria familiei asupra regimului comunist”

Conferențiar doctor Matei Gheboianu spune că mulți studenți ajung la facultate fără cunoștințe suficiente despre ce a însemnat regimul comunist în România, de exemplu.

„Dacă luăm programa existentă de liceu și manualul în care se studiază comunismul și mai ales comunismul în România, vom vedea că lecțiile dedicate atât regimului comunist, cât și perioadei postcomuniste, erau destul de restrânse și de multe ori ne confruntăm la facultate cu elevi care devin studenți și care nu au prea multe cunoștințe. Trebuie să înțelegem că ne îndepărtăm de momentul 1989. Studenții noștri deja sunt născuți cu câțiva ani după anul 2000 și nu mai au nici măcar memoria familiei asupra regimului comunist”, a declarat profesorul, pentru HotNews.ro.

El precizează că, până acum, în anumite școli exista posibilitatea unor cursuri opționale în care elevii să aprofundeze materia de la Istorie.

„Discuția legată de aceste materii cred că e foarte importantă pentru a crea inclusiv tot ceea ce înseamnă zona civică a societății”, susține Gheboianu.

Profesorul universitar spune că cele trei materii ar fi putut fi comasate într-una singură, care să fie predată timp de doi ani elevilor, „pentru că vom vedea că dacă ne vom uita atât la istoria Holocaustului, cât și la Istoria comunismului, în esență sunt părți, cum este cea legată de mișcările de dreapta, care, să zicem așa, sunt mult mai puțin abordate sau tangențial abordate și vedem că trăim într-o Europă în care cu precădere mișcările de dreapta nasc probleme și posibil să nască în viitor”.

„Și atunci cred că ar fi fost interesantă abordarea, inclusiv a tot ceea ce a însemnat extrema dreaptă românească, cu rădăcinile din secol XIX, cu acțiunile din perioada interbelică, inclusiv regimul stat național legionar și regimul antonescian, care ar fi trebuit poate abordate din toate perspectivele, nu doar ceea ce este foarte important, din perspectiva Holocaustului, ci pus în context și a înțelege toate, repet, într-un fel a înțelege complexitatea regimului. Dacă vom analiza, vom vedea că au în comun mult mai multe fațete negative, nu doar Holocaustul, care a fost un lucru foarte tulburător pentru societate, inclusiv cea românească”, explică Gheboianu.

Mituri și minciuni despre regimul comunist

Profesoara Gabriela Obodariu afirmă și ea că elevii ajung să creadă diferite mituri sau minciuni despre regimul comunist din România, deci o materie precum „Istoria comunismului din România” este binevenită.

„Legat de istoria comunismului, categoric foarte, foarte util. Miturile lansate de propaganda comunistă au devenit adevăruri în mintea multora. Ei primesc informația de pe tot felul de canale neverificate și unele extrem de subiective, nu știu, poate amintiri ale unora dintre familii, familii care fac un drum așa mai subiectiv, mai selectiv prin amintirile lor”, explică ea.

Profesoara Daniela Anghelescu de la Colegiul Național „I.L. Caragiale” spune că nu vorbim neapărat de concepte nou introduse pentru elevi, pentru că aceste teme au fost și până acum abordate la orele de Istorie.

Ea, de exemplu, predă încă de la începutul anilor 2000 un curs opțional despre Istoria evreilor, iar un alt coleg predă, la aceeași instituție de învățământ, un opțional despre regimul comunist din România. Noutatea este că acestea vor fi, conform noii legi a educației, în trunchiul comun, adică obligatorii, nu opționale.

„E un fel de a spune că introduce materii noi, pentru că, noi, în școala românească și de fapt, cred că și în școala europeană, abordăm în permanență chestiuni de istorie universală, de istorie europeană. Până la urmă, evreii, romii, fac parte din ceea ce înseamnă istoria noastră, sunt niște minorități transnaționale despre care cred că întotdeauna se vorbește în context, pentru că nu putem concepe istoria unei comunități majoritare fără să observăm că există la un moment dat minorități. Sunt interacțiuni, de fapt, permanente, seculare, pentru că și evreii, și romii, într-un fel sau altul, sunt parte a istoriei europene.
Din punctul meu de vedere, când vorbim despre istoria evreilor, istoria comunismului, chiar istoria romilor, cred că de fapt discutăm despre una și aceeași problemă, și anume în ce măsură tânăra generație trebuie să înțeleagă o dată pentru totdeauna, să fie modelată de fapt, să înțeleagă și să simtă că este loc sub soare pentru toată lumea. Cred că despre asta este vorba. Cursurile în sine, cele trei, discută de fapt, aceeași problematică și încearcă să dezvolte aceleași competențe în cazul tinerilor din România, competențe care țin până la urmă de de educația democratică. Din punctul meu de vedere, sunt binevenite”, a explicat, pentru HotNews.ro, profesoara.

Istoria, robia și deportarea romilor

Această materie va putea fi aleasă ca opțional atât de către elevii de gimnaziu, cât și de către cei de liceu. Profesoara Gabriela Obodariu consideră că o astfel de materie este utilă.

„E foarte util și opționalul de istoria romilor și despre tradițiile lor, pentru că, din păcate, există foarte multă intoleranță, și vine tot din neînțelegerea subiectului, sunt convinsă de asta, că vine din lipsa de înțeles a subiectului, lipsa de discuție a unor astfel de teme”, susține cadrul didactic.

Matei Gheboianu spune că în cadrul acestei materii ar trebui să se discute despre cum au apărut robiile.

„Ar trebui să ne întoarcem în trecut și să vedem cum apar robiile și mai ales robiile la populația etnic romă, pentru că am avut robie și a românilor într-o anumită perioadă. Dar robia etnicilor romi a fost până în secolul XIX și bineînțeles că trebuie abordată această perioadă, inclusiv perioada interbelică și comunistă, când, în esență, comuniștii au încercat să bage sub preș, să nu-i mai intereseze, uneori chiar să românizeze, cu forța, etnia romă”, susține acesta.

Sunt pregătiți profesorii să predea aceste materii?

Gabriela Obodariu spune că, de regulă, se fac pregătiri atunci când se introduc elemente noi pentru profesori, însă au fost și situații în care acestea nu au avut loc. Ea se consideră pregătită să predea aceste materii, mai ales „Istoria evreilor. Holocaustul”, pentru că a urmat o serie de cursuri.

Totuși, punctează profesoara, ar fi nevoie de formări ale cadrelor didactice.

„Formările să fie centrate mai ales pe partea de metodică, de felul în care abordăm. Ele sunt teme extrem de sensibile. Și nu e suficient să spui: uite, hai, predă, că ești profesor și trebuie să te descurci”, susține Gabriela Obodariu.

Și profesoara Daniela Anghelescu susține că, mai ales în lipsa unor materiale suport, va fi nevoie ca profesorii să aibă parte de pregătiri.

„Este, într-adevăr, o problemă reală, pentru că, de exemplu, la istoria evreilor nu există materialul, să spunem, standard, pe care să lucrezi. Teoretic există un manual care a fost scos de Editura Didactică și Pedagogică prin 2007, după care n-a mai fost reeditat (…). Probabil că în lipsa unor materiale suport, sunt necesare la un moment dat cursuri de de formare pe problematica asta, pentru că nu poți să mergi la clasă și să zâmbești și să pui un film. Deci nu… Adică, până la urmă, ora noastră înseamnă o interacțiune permanentă cu elevul. Adică da, poți să-i pui la un moment dat un fragment dintr-un film, poți să discuți în 5-10 minute pe tema asta, dar, în același timp, avem nevoie de un manual, adică de materiale suport foarte clare și până la urmă didactice”, explică profesoara din București.

Matei Gheboianu spune că a vorbit cu colegii săi care urmează să predea aceste materii și că se simte nevoia unor cursuri suplimentare.

„Chiar am discutat cu câțiva profesori și într-un fel sau altul se simte nevoia unor cursuri suplimentare. Gândiți-vă că unii profesori au terminat acum 20 de ani, poate chiar 30 de ani facultatea. Erau subiecte uneori tabu sau se discuta foarte puțin despre cercetarea comunismului.
Dacă ne gândim, acum 30 de ani era la început, încă arhivele nu erau deschise, nu se știau atât de multe lucruri și, la fel, legat de istoria Holocaustului, mai ales că această materie deja intră de săptămâna viitoare, începe efectiv să fie predată.
În momentul de față știu că este lucru în ghid pentru profesori, plecând de la programa aprobată, pentru a-i ghida în acest an până la apariția unor manuale și a unor materiale suport.
Și poate ar fi fost, ca să zicem așa, necesar ca anul acesta să existe cu adevărat cursuri de perfecționare, de specializare, de a-i îndruma pe profesori, tocmai pentru ca aceste materii se se desfășoare în bună regulă și să nu fie experimente în care fiecare profesor le transmite elevilor ceea ce crede despre subiect”, explică cadrul didactic universitar.

În noua lege a educației pentru învățământul preuniversitar este specificat că profesorii care vor preda „Istoria evreilor. Holocaustul”, „Istoria comunismului din România” și „Istoria, robia și deportarea romilor” „pot beneficia de pregătire profesională și cursuri de perfecționare de specialitate, în țară sau în străinătate”, însă acest lucru nu este obligatoriu.

Ce spune legea

Programa școlară, manualele, materialele didactice și alte metodologii specifice vor fi concepute în special de Ministerul Educației, care are mai mulți parteneri în tot acest proces.

Pentru materia „Istoria evreilor. Holocaustul”, Ministerul Educației a colaborat cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (care acuză că reprezentanții ministerului nu i-au mai consultat din luna aprilie în legătură cu introducerea acestei materii și că, astfel, s-au retras din grupul de lucru) și cu membri ai Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România.

Ordinul de ministru prin care se aprobă programa școlară arată că materia va fi studiată o oră pe săptămână, în clasa a XI–a pentru învățământul liceal și profesional și învățământ liceal seral, filieră tehnologică, respectiv în clasa a XII-a în cazul învățământului profesional special, învățământ special ciclul superior al liceului, filiera tehnologică și învățământ liceal seral, filieră teoretică, după cum HotNews.ro a mai scris.

Și pentru materia „Istoria Comunismului din România” Ministerul Educației trebuie să creeze programa școlară, manualele și materialele didactice, dar de data asta în colaboare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și cu expertiza altor instituții: Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, institutele Academiei Române care derulează programe de cercetare a comunismului în România, Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului și Academia Civică, se arată în legea învățământului preuniversitar.

„Istoria, robia și deportarea romilor” – doar la alegere

Elevii de gimnaziu și liceu vor putea alege, ca materie opțională, să urmeze și cursurile materiei „Istoria, robia și deportarea romilor”. În acest caz, pentru conceperea programei școlare Ministerul Educației va colabora cu Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher și cu organizația minorității membră a Consiliului Minorităților Naționale, conform legii care a intrat în vigoare pe 3 septembrie.

Alte teme obligatorii: de la educație pentru sănătate, la educație pentru mediu și schimbări climatice

Tot în noua lege a învățământului preuniversitar este prevăzut că sunt teme obligatorii de abordat cu elevii, printre care: educația pentru mediu, cea pentru sănătate, noțiuni pentru acordarea primului ajutor și altele.

„Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru disciplinele de studiu și modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar au în vedere, în mod obligatoriu, includerea următoarelor teme: educație pentru mediu și schimbări climatice, educație pentru sănătate, noțiuni pentru acordarea primului ajutor, educație financiară, educație juridică, educație antreprenorială, educație tehnologică, educație rutieră, educație civică, istorie și civilizație locală, educație interculturală, educație pentru cetățenie democratică, egalitate de șanse, etică, gândire critică, oratorie și dezvoltare personală, educație pentru cetățenie europeană, securitate cibernetică, educație pentru alimentație sănătoasă”, conform legii.

Structura anului școlar 2023-2024

Anul școlar 2023-2024 va avea 36 de săptămâni de cursuri, cu câteva excepții:

pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 7 iunie 2024;
pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 14 iunie 2024;
pentru clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică, cu excepția claselor prevăzute la primul punct, și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 28 iunie 2024;
pentru clasele din învățământul postliceal, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învățământ în vigoare.

Vacanțele anului școlar 2023-2024

Copiii vor avea vacanță în anul școlar 2023-2024 în următoarele perioade:

28 octombrie 2023 – 5 noiembrie 2023;
23 decembrie 2023 – 7 ianuarie 2024;
o săptămână, la decizia Inspectoratelor Școlare, oricând în perioada 12 februarie 2024 – 3 martie 2024; 3
27 aprilie 2024 – 7 mai 2024;
22 iunie 2024 – 8 septembrie 2024.

Totodată, pe „5 octombrie 2023 – Ziua internațională a educației și în zilele nelucrătoare/de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri”, se arată în Ordinul de Ministru.

În același timp, școlile trebuie să organizeze, în perioada 11 septembrie 2023 – 26 aprilie 2024, programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde”. Cele două programe trebuie să fie stabilite în perioade de timp diferite, iar desfășurarea lor trebuie să aibă loc într-un interval de cinci zile consecutive.

Foto: Dreamstime.com

Citește și:

Noile materii care se vor preda în școli. Profesor: „Să nu ne așteptăm ca rezultatele să fie de mâine”

„Studenții nu mai au nici măcar memoria familiei asupra regimului comunist”

Mituri și minciuni despre regimul comunist

Istoria, robia și deportarea romilor

Sunt pregătiți profesorii să predea aceste materii?

Ce spune legea

„Istoria, robia și deportarea romilor” – doar la alegere

Alte teme obligatorii: de la educație pentru sănătate, la educație pentru mediu și schimbări climatice

Structura anului școlar 2023-2024

Vacanțele anului școlar 2023-2024

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală