Homeschooling, pro si contra: libertate de alegere versus portita deschisa indoctrinarii religioase. Care e cadrul legal si cum functioneaza scolile-umbrela / Plus: Ce spune BOR
„Sunt convins ca acest ‘sistem’ (ce o fi de fapt asta) se va modifica la un moment dat, dar nu sunt dispus sa astept asta”. Acesta a fost, pe scurt, anuntul prin care actorul Dragos Bucur a facut publica decizia familiei de a-si retrage copilul din scoala. Homeschooling-ul nu este reglementat in Romania, dar parintii au gasit portita inscrierii la scoli-umbrela din strainatate, care acorda diplome in urma unor examene online.
Daca introduci in lege si in Romania invatarea acasa, „sunt 10-25 de parinti care ar avea ce le trebuie sa faca homeschooling, dar mai sunt alte 25 de familii care si-ar pune copiii la munca”, a declarat pentru HotNews.ro Dragos Ciuparu, fostul sef al Cercetarii. Acesta atrage atentia ca astfel s-ar putea deschide poarta catre abuzuri create de asa-zisi „guru” ai educatiei, de tip MISA. Si fostul ministru Daniel Funeriu avertizeaza ca in „capcana” homeschooling-ului au cazut oameni de buna-credinta, exasperati de proasta calitate a invatamantului de stat.
Pe de alta parte, Serban Iosifescu, presedintele agentiei care asigura calitatea scolilor, este in favoarea reglementarii home schooling-ului, tocmai pentru a evita orice abuzuri. Si fostul ministru Teodor Baconschi sustine ca „scoala acasa” e nu doar un semn al crizei sistemului national de educatie, „ci si un simptom prevestitor”.
- Vezi in articol care este pozitia Bisericii Ortodoxe Romane cu privire la homeschooling
- Daniel Funeriu: Traim intr-o tara in care statul abia isi poate controla prim ministrii plagiatori. Sa vezi ce misto o sa verifice educatia data de geniile nedescoperite ale pedagogiei de sufragerie.
Dragos Ciuparu: Homeschoolingul poate fi folosit in alte scopuri decat educationale – prozelitism, copii pusi la munca sau abuzuri gen MISA
Dragos Ciuparu
O prevedere care face referire la homeschooling a fost introdusa in lege, recent, in Republica Moldova. Dragos Ciuparu, expert european pe educatie si cercetare, fost sef al Cercetarii in Romania, consilier pana in 2015 al ministrului din Republica Moldova si visiting professor la Departamentul de Inginerie Chimica la Yale University din 2005 pana in 2008, a vorbit pentru HotNews.ro despre aceasta prevedere.
„In Republica Moldova, asta a fost un fel de negociere politica. Acolo, reprezentantul cultului bapstist parca, ce era in partidul de guvernamant cand se discuta in parlament legea, a insistat foarte tare pe aceasta prevedere. Dar noi stiam ca homeschoolingul poate fi folosit in alte scopuri decat educationale: pentru prozelitism. Se face deseori lucrul asta. Deci pentru a asigura sustinatori ai unui anumit cult”, a declarat pentru HotNews.ro Dragos Ciuparu.
Acesta a explicat ca prevederea din Republica Moldova „spune ca pot exista alternative educationale care pot functiona conform unei metodologii facute de Ministerul Educatiei, cu respectarea minima a unui curriculum, a planului-cadru si poti sa iti faci 10-15% alte lucruri. In situatia in care ai organisme de control care sa se asigure ca aceste lucruri sunt respectate, ar putea sa functioneze. Dar nu este vorba despre o scolarizare acasa, ci de scoli acreditate de stat in care copilul sa mearga fizic”.
„La vremea la care am plecat eu din Republica Moldova, in decembrie 2015, nu aparusera nici metodologia, nici cereri. Dar prin alternativa educationala intelegem Waldorf sau Montessori sau alte scoli care acopera foarte bine curriculumul national. Ei voiau, in Moldova, sa mearga si mai departe de scoala-umbrela si copiii sa fie pur si simplu tinuti acasa. Dar prevederea legala se refera la alternativa educationala, deci vorbim despre scoli unde copiii trebuie sa se duca fizic”, a declarat pentru HotNews.ro Dragos Ciuparu.
Potrivit acestuia, „homeschoolingul ar putea functiona intr-o societate in care nivelul de educatie mediu este ridicat. Dar, in prezent, el merge doar pentru comunitati izolate. Se da exemplul SUA, unde sunt multi copii educati astfel, dar in Alaska e foarte greu sa deplasezi copilul intr-o institutie de invatamant”.
„In Romania, homeschooling-ul s-ar intampla in orasele mari, unde nu se justifica asa ceva si in niciun caz nu se justifica pe seama incapacitatii sistemului romanesc de invatamant, pentru ca el este departe de a fi incapabil sa dea o minima educatie copiilor. Cine s-ar putea ocupa de asta? In sistemul homeschooling, parintele isi asuma educatia copilului. Poate fi abuzata prevederea in sensul in care parintele pretinde ca se ocupa de educare, dar paseaza – de buna-credinta si pentru binele copilului – aceasta responsabilitate unui guru, il duce acolo si nu mai stie ce se intampla cu el. Fara sa fie un cadru institutional, ati vazut ce a fost cu MISA. E o paralela foarte buna. Acolo s-au dus studenti multi, dar si liceeni. Au fost tragedii. Au fost chestii teribile care s-au intamplat”, sustine Ciuparu.
Fostul sef al Cercetarii avertizeaza ca, atunci „cand se particularizeaza discutia, este foarte usor sa aduci argumente pro sau contra. Dar daca te gandesti la nivel de sistem, de 200.000 de copii, generalizarea sistemului arata mai multa dezavantaje cu privire la homeschooling. Cel putin pentru tara noastra. Eu cred ca Romania nici nu este pregatita, nu are un nivel suficient pentru a generaliza o astfel de reglementare, si nici nu stiu daca pentru 20 de copii care ar beneficia ar merita sa ne asumam riscurile pentru ceilalti 20.000”.
„Trebuie sa le asiguri copiilor un standard: curriculumul minimal, standarde de igiena, de siguranta, de pregatire a cadrelor didactice si se verifica in procesul de acreditare a scolii. Ori acasa il trimiti sa praseasca porumb. Daca deschizi o usa din asta, sunt 10-25 de parinti care ar avea ce le trebuie sa faca homeschooling, dar mai sunt alte 25 de familii care si-ar pune copiii la munca, pretinzand ca aia e scoala. Dincolo de asta, mai e si povestea cu aceasta componenta de prozelitism, care e o treaba periculoasa si in detrimentul copiilor. Eu nu am nicio problema, sa o faca sambata si duminica, pe timpul lor”, sustine Ciuparu.
Referitor la argumentul ca in Statele Unite ale Americii (SUA) sunt foarte multi copii in acest sistem, Dragos Ciuparu spune ca acolo este „o situatie particulara. Hai sa vedem densitatea de populatie din Alaska si sa ne intrebam ce faci cu 2 copii. E drept ca eu am vazut homeschooling cu ochii mei, la un coleg de clasa de-al fiului meu, cand eram in SUA. Parintii lui, intelectuali, si-au retras copilul pentru un an, avand senzatia ca pot sa face treaba mai bine ca profesorii. In acel an, copilul a devenit singuratic, depresiv, ii lipsea in mod clar mediul social. Deci el nu a avut un handicap pe linie de educatie, ci pe linie sociala, de relatie cu alti copii de varsta lui. Dupa un an l-au adus la scoala, intelegand ca aceasta capacitate de a relationa cu semenii e importanta. Asta am vazut cu ochii mei si nu am contestat niciun moment capacitatea parintilor de a face asta, dar ei mi-au zis ca a devenit taciturn, ca au vazut cum se degradeaza starea copilului, pentru ca aceasta capacitate de a relationa cu semenii de aceeasi varsta e foarte importanta”.
Daniel Funeriu: In capcana homeschooling cadeau oameni de buna calitate si credinta, exasperati de proasta calitate a invatamantului de stat
Daniel Funeriu
Foto: Agerpres
Intentia de a legaliza homeschooling-ul a existat si in Romania. In 2011, cand legea educatiei era discutata in Parlament si era in stadiul de proiect, au existat asociatii care au facut lobby pentru introducerea in lege a optiunii de a educa elevii acasa, lobby venit mai ales din partea unor culte religioase, au declarat pentru HotNews.ro surse politice.
Daniel Funeriu, ministru al Educatiei la acea vreme si cel care a aplicat legea educatiei, spune ca s-a opus „introducerii homeschooling-ului in Legea 1 [Legea Educatiei Nationale nr. 1/2011, aflata in vigoare – n.red.] si imi asum acest lucru”.
Intr-opostare pe blogul sau, Funeriu scrie ca „o doamna deputat pe care o apreciam foarte mult imi cerea cu o insistenta neobisnuita sa introduc asta in lege. A renuntat repede in fata argumentelor echipei ministerului, si mi-a dezvaluit si motivul insistentei initiale: ‘cei care insistau pe langa mine pareau sa aiba motive religioase’, zice ea. Eu nu ezit sa o spun mai pe sleau: acei oameni, si nu numai ei, erau niste sectanti ciudati. O spun clar cu atat mai mult cu cat aveam si alte informatii institutionale credibile: cei care insistau pe la toate usile erau sectanti ciudati care aveau ca unic scop indoctrinarea religioasa a copiilor prin acest mijloc. E limpede ca in agenda/trena lor cadeau oameni de buna calitate si credinta, exasperati (pe buna dreptate) de proasta calitate a invatamantului de stat. Fondul de comert al extremistilor de tot soiul a fost intotdeauna exasperarea justificata a oamenilor fata de realitatea cotidiana.”.
Fostul ministru al Educatiei sustine ca „alternativa corecta la invatamantul obligatoriu de stat”, prevazuta de legea pe care a promovat-o, este invatamantul privat sustinut de principiul „banul urmeaza elevul”, aplicata in pratica abia acum, de guvernul Ciolos.
Potrivit lui Funeriu, „homeschooling-ul nu este o ‘alternativa educationala’, ci o tentativa de inginerie sociala. Una pe care societatea noastra nu o poate gestiona acum. Paradigma homeschooling-ului e total diferita de ceea ce pretind, din nestiinta, indoctrinare sau naivitate promotorii sai: aici nu e vorba despre optimizarea invatarii/educarii. De ce avem legi nationale/regionale ale educatiei? Pentru ca societatile noastre considera ca invatarea/educarea copilului nu sunt numai la dispozitia parintilor, ci si la dispozitia societatii: faptul ca esti parinte nu iti da dreptul (privilegiul) sa iti educi copilul numai cum vrei tu, ci si cum vrea societatea”.
„In primul articol al Constitutiei scrie ca ‘Romania este stat de drept, democratic si social’. Povestea cu libertatea individuala nu tine: libertatea absoluta presupune responsabilitate absoluta. Ceea ce stim ca nu poate exista. Nu ai voie sa ii dai copilului tau droguri, nu e voie sa ii aplici pedepse corporale si multe alte interdictii. Societatea considera ca educatia trebuie sa fie si printre atributiile ei. E bine asta, e rau? Nu stiu si nici nu tine de mine sa decid asta. Societatea trebuie sa decida. Dar trebuie sa fim constienti ca daca acceptam homeschooling-ul, aceptam sa facem fara anestezie si fara a fi calificati, o operatie pe creierul societatilor noastre. eu unul nu sunt pregatit pentru asa ceva”, scrie Daniel Funeriu peblogul sau.
Fostul ministru precizeaza ca, „daca acceptam homeschooling, fiecare parinte va primi de la stat costul standard per elev, adica vreo 3500 de lei pe an. Si atunci sa vezi ce succes o sa aiba homeschooling-ul printre cei mai saraci 10% dintre parinti, mai ales printre cei care au nevoie de o mana de ajutor in ograda din partea copiilor de 7 ani. Traim intr-o tara in care statul abia isi poate controla prim ministrii plagiatori. Sa vezi ce misto o sa verifice educatia data de geniile nedescoperite ale pedagogiei de sufragerie. Nici nu intru in aspecte de socializare si invatarea normelor sociale, ca o sa imi sara toti razvratitii in cap, si o sa imi explice ca e dreptul lor sa faca ce ii taie capul si ca sunt un comunistoid”.
Serban Iosifescu, presedintele Agentiei care asigura calitatea invatamantului: Posibilitatea de face homeschooling in Romania este prin inscrierea la scoli-umbrela din strainatate
Serban Iosifescu / Foto Facebook
„Homeschooling-ul nu este reglementat in Romania, nu este prevazut in Legea Educatiei Nationale”, a declarat pentru HotNews.ro Serban Iosifescu, presedintele Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar (ARACIP). Acesta conduce institutia din subordinea Ministerului Educatiei care are ca misiune autorizarea si acreditarea scolilor.
„Pe de alta parte, exista posibilitatea de a inscrie copiii la asa numitele scoli-umbrela, in state care permit homeschooling-ul”, sustine acesta. Presedintele ARACIP a afirmat pentru HotNews.ro ca nu exista o centralizare a numarului de copii inscrisi la scoli-umbrela in strainatate, care de facto invata stand in Romania.
Ce sunt scolile-umbrela?
Pentru a se putea inscrie la o facultate sau la liceu, elevii au nevoie de notele din ciclul scolar parcurs anterior. Parintii copiilor care invata acasa se inscriu de la distanta in astfel de scoli-umbrela care functioneaza in strainatate si in care elevii inscrisi dau examene cum se dau si la universitatile de tip MOOCs (universitati care ofera cursuri online deschise si in masa – Massive Open Online Courses) sau trimit prin posta tezele de examen si ele sunt evaluate”, afirma Serban Iosifescu. Ei dau aceste examene fara sa fie fizic in scoala respectiva.
„Practic, la finalul unui ciclu de invatamant, copiii care invata acasa sunt astfel examinati si primesc un certificat de la aceasta scoala-umbrela, care poate fi echivalat la noi daca scoala-umbrela are un statut in tara respectiva si daca certificatul este recunoscut. Asta este posibilitatea de face homeschooling in Romania”, sustine Iosifescu.
Intrebat cati elevi au intrat in sistemul public liceal sau universitar cu astfel de certificate, Serban Iosifescu a declarat pentru HotNews.ro ca „nu exista obligatia inregistrarii lor”: „Acum, cu vedetele, a aparut problema in prim-plan, dar in general sunt oameni linistiti care prefera sa nu faca galagie. Acum, daca apar probleme, acestea se leaga de recunoasterea acestor certificate. Nu stiu sa fi ajuns un copil sa se inscrie la un liceu sau la universitate la noi. Asta este o consecinta a faptului ca domeniul nu este reglementat. Daca impuneam in lege conditii chiar drastice – ca acel parinte sa fie cadru calificat, sau copilul sa fie pregatit acasa de cadre calificate, sau copilul sa fie examinat la scoala anual, deci examenele nationale sa fie date – pe de o parte noi am fi siguri ca acelui copil i se respecta dreptul la educatie, pe de alta parte si parintii ar fi linistiti in privinta recunoasterii scolarizarii acasa. Dar statul trebuie sa aiba grija sa respecte principiile neprozelitismului religios, independentei fata de factorul politic”.
Iosifescu sustine ca, „din discutiile pe care le-am avut, stiu ca parintii spre scoli-umbrela din SUA se duc, pentru ca acolo sistemul este mult mai permisiv, poti sa infiintezi o scoala mult mai usor, oricine poate sa infiinteze o scoala. Fiecare comunitate locala raspunde de scoala si are cuvantul cel mai greu de spus”.
Dar o eventuala reglementare in Romania a scolarizarii acasa ar duce inclusiv la finantarea directa de catre stat a familiei. Legea educatiei prevede ca „Finantarea de baza a invatamantului preuniversitar se face dupa principiul ‘resursa financiara urmeaza elevul’, in baza caruia alocatia bugetara aferenta unui elev sau unui prescolar se transfera la unitatea de invatamant la care acesta invata”.
„Costul standard per elev este de 3.000 de lei pe an. Bani pe care familiile care si-ar scoli acasa copiii ar trebui sa ii primeasca anual de la stat, in loc ca statul sa trimita banii catre scoala. Daca s-ar acorda acesti bani, statul, prin autoritatea pentru protectia copilului, ar trebui sa fie foarte atent sa se previna posibilitatea unor abuzuri. In mod normal, cand statul finanteaza ceva, trebuie sa si controleze ce finanteaza”, a declarat pentru HotNews.ro presedintele Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar.
Acesta a precizat ca, pe de alta parte, copiii care studiaza acasa nu beneficiaza de programul cornul si laptele sau de manuale gratuite.
„Discutia importanta este legata de cauza amplorii acestei dezbateri. Este nevoie de o discutie despre calitatea invatamantului public, care ii indeparteaza pe copii si parinti de el. Cei care au bani se duc in privat sau in scolile din afara, inclusiv la invatamantul obligatroriu. Un numar de parinti, care devine semnificativ, incep sa nu mai aiba incredere in sistemul public de invatamant. Poate de aici ar trebui sa incepem discutia, care sunt cauzele, ce e de facut, inclusiv sa discutam cu parintii copiilor care opteaza pentru homeschooling, sa vedem care sunt motivele pentru care s-au indepartat de scolile publice si sa vedem ce e de facut pentru invatamant”, a afirmat Iosifescu.
„Sunt cei care spun ca homeschooling-ul a aparut acolo unde era fizic imposibil ca copilul sa ajunga la scoala, in Australia, in SUA. Dar la noi apare din alte motive: din cauza calitatii si a influentei cultelor religioase asupra parintilor respectivi. Eu am citit o astfel de marturie pe Facebook: eu vreau sa imi educ copilul acasa pentru ca in scoala nu il cunoaste suficient pe Iisus. Deci sunt niste subiecte foarte sensibile care se ating cu homeschooling-ul: increderea/neincrederea in invatamantul public, rolul religiei in scoala”, a continuat acesta.
Serban Iosifescu a declarat ca, in opinia sa, „este nevoie de reglementarea domeniului, pentru ca acesta este o realitate. Decat sa se produca in afara oricarui control, mai bine reglementam”.
Vasile Banescu, purtator de cuvant al Bisericii Ortodoxe Romane: Homeschooling-ul este un experiment asupra caruia biserica nu se poate inca pronunta
Vasile Banescu / Foto: Trinitas
Contactat de HotNews.ro, Vasile Banescu, purtator de cuvant al Bisericii Ortodoxe Romane, a declarat ca „Biserica isi doreste imbunatatirea actualului sistem de invatamant romanesc, pe care il vede ca pe un sistem al unei educatii integrale, din care sa nu lipseasca materii cu un continut bogat de spiritualitate. In sensul acesta, Biserica sprijina invatamantul care imbina formatia stiintifica cu cea morala si spirituala”.
„Homeschooling-ul este un experiment asupra caruia biserica nu se poate inca pronunta, lucru care revine in primul rand ministerului educatiei”, a afirmat, pentru HotNews.ro, purtator de cuvant al Patriarhiei.
Teodor Baconschi, fost ministru de Externe: Cazul romanesc de „scoala acasa” e nu doar un semn al crizei in care se afla sistemul national de educatie, ci si un simptom prevestitor
Teodor Baconschi
Despre sistemul homeschooling a scris, pecontul sau de Facebook, si fostul ministru de Externe Teodor Baconschi. „Sa va spun si eu ce cred despre ‘homeschooling’, sau scoala acasa. Cred ca, gratie internetului, scoala traditionala (corp didactic, sali de clasa/cursuri, biblioteca, examene scrise sau orale sustinute in lacasul fizic al institutiei) se va transforma, poate intr-o generatie, poate in doua, in ceva complet diferit”.
„Daca vorbiti cu studentii de azi (chiar de la mari universitati occidentale), va vor spune ca nu ce aud la cursuri e cel mai interesant: mai palpitanta e societatea studenteasca, interactiunea informala dintre niste tineri selectati cu greu, care sunt foarte inteligenti si, cumva, deja (in)formati”, scrie fostul ministru.
Aceasta sustine ca „afli din conferintele marilor spirite (puse pe YouTube) mai mult, sau la fel de mult ca de la cursul ‘clasic’ din amfiteatru. Ai acces la intregi bibliografii digitalizate. Deci ceea ce conteaza cu adevarat se dematerializeaza, reducandu-se la o tehnologie de contact intelectual perpetuu, pulsatil, caleidoscopic. Procesul despre care vorbesc se va desfasura in paralel cu generalizarea treptata a tele-muncii”.
„Pe scurt, cazul romanesc de ‘scoala acasa’ e nu doar un semn al crizei in care se afla sistemul national de educatie, ci si un simptom prevestitor, care trebuie evaluat intr-un context global”, incheie Baconschi.
Ce spune legea
Legislatia romaneasca nu are nicio prevedere referitoare la homeschooling, insa stipuleaza sanctionarea cu inchisoarea sau cu amenda a parintilor care impiedica scolarizarea cu frecventa a copiilor.
Articolul 16
(1) Invatamantul general obligatoriu este de 11 clase si cuprinde invatamantul primar, invatamantul gimnazial si primii 2 ani ai invatamantului secundar superior. (…)
(2) Obligatia de a frecventa invatamantul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecventa, inceteaza la varsta de 18 ani.
Articolul 25
(1) Formele de organizare a invatamantului preuniversitar sunt: invatamant cu frecventa si invatamant cu frecventa redusa.
(2) Invatamantul obligatoriu este invatamant cu frecventa. In mod exceptional, pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 3 ani varsta clasei, invatamantul obligatoriu se poate organiza si in forma de invatamant cu frecventa redusa, in conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3) Pentru copiii cu cerinte educationale speciale sau nedeplasabili din motive medicale, se poate organiza invatamant la domiciliu sau pe langa unitatile de asistenta medicala.
Articolul 86 (…)
(3) Parintele sau tutorele legal este obligat sa ia masuri pentru scolarizarea elevului, pe perioada invatamantului obligatoriu.
Articolul 360
(1) Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) nerespectarea dispozitiilor art. 86 alin. (3), din culpa parintelui sau a tutorelui legal instituit, cu amenda cuprinsa intre 100 lei si 1.000 lei ori cu munca echivalenta in folosul comunitatii, prestata de parinte sau de tutorele legal;
Art. 380
Impiedicarea accesului la invatamantul general obligatoriu
(1) Parintele sau persoana careia i-a fost incredintat, potrivit legii, un minor si care, in mod nejustificat, il retrage sau il impiedica prin orice mijloace sa urmeze cursurile invatamantului general obligatoriu se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Fapta nu se pedepseste daca inainte de terminarea urmaririi penale inculpatul asigura reluarea frecventarii cursurilor de catre minor.
(3) Daca pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare inculpatul asigura reluarea frecventarii cursurilor de catre minor, instanta dispune, dupa caz, amanarea aplicarii pedepsei sau suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru aceasta.
Informatie de background
Dezbaterea despre homeschooling a debutat in urma cu 5 zile, la inceputul anului scolar 2016-2017, cand actorul Dragos Bucur si sotia sa, cantareata Dana Nalbaru, au anuntat ca si-au retras fiica de la scoala, pentru „ca ea sa invete in sistem home schooling”. Dragos Bucur a spus peblogul lorca au inscris-o „la o scoala tip umbrela”.
Iata motivele invocate de Dragos Bucur:
„In primul rand, nu va apucati sa dati cu pietre, pentru ca din fericire traim intr-o lume in care oamenii pot lua decizii pentru ei insisi si pentru propriile familii sau cel putin asa vrem sa credem.
Azi Sofia a inceput scoala si a fost cel mai relaxat inceput de scoala de cand ma stiu eu.
Azi am pornit toti 4 patru pe un drum complet necunoscut, laudat de o mana de oameni si blamat de majoritatea.
Azi am decis sa retragem responsabilitatea unor straini de a ne forma copilul si ne-am reasumat raspunderea pentru educatia Sofiei
De Azi Sofia nu mai merge la scoala.
De ceva timp ne gandim la home schooling si in vara asta am decis sa facem pasul.Am retras-o pe S din sistemul de invatamant de stat, am inscris-o la o scoala tip umbrela si ne-am aruncat in necunoscut.Sofia a fost intr-o clasa care avea o invatatoare foarte buna, dar nici chiar o invatatoare f buna nu poate acoperi gaurile dintr-un sistem care functioneaza dupa reguli cu care noi(eu si Dana) nu mai suntem de mult de acord. Sunt convins ca acest ‘ sistem’ (ce o fi de fapt asta) se va modifica la un moment dat, dar nu sunt dispus sa astept asta, asa ca prefer sa mergem pe propriul nostru drum.Am citit un articol interesant in care sistemul era comparat cu un mare vapor care atunci cand vrea sa schimbe directia are nevoie de timp si spatiu pentru asta, in timp ce barcile micute din jurul lui pot face schimbarea pe loc. Imi place sa cred ca suntem o mica barcuta si ca in timp sistemul de invatamant se va adapta vremurilor in care traim.Nu incerc sa promovez abandonul scolar, pentru ca Sofia nu a abandonat de fapt scoala ci doar a luat-o pe alt drum cu aceeasi finalitate-educatie, pregatire si descoperirea vocatiei.
Ieri, in prima zi de ne-scoala Sofia a facut primul curs de scenaristica, a stat 2 ore in fata calculatorului facand MATEMATICA si alta ora jumatate invatand programare pe calculator la cursurile online Khan Academy.
Pentru ca a vrut.
Dragos”
INTERVIURILE HotNews.ro