Tot mai multi migranti au afaceri pe cont propriu in Germania, potrivit noului studiu Bertelsmann 

Din ce in ce mai multi imigranti din Germania aleg sa-si fie propriii patroni. Ei intemeiaza firme mici si mijlocii sau lucreaza pe cont propriu, ca liber-profesionisti. Numarul lor a trecut de doua milioane, dupa cum releva recentul studiu al fundatiei Bertelsmann, care cuprinde perioada 2005-2014. Nu toti acesti intreprinzatori sunt straini de data noua.

Nici repartizarea lor pe teritoriul federal nu este omogena, capitala si orasele mari batand recordul. Concluzia studiului este insa ca „oamenii cu trecut migrationist au azi o contributie importanta la constituirea unei clase de mijloc diversificate, competitive si a unei piete a muncii sanatoase, in Germania”. Intre acestia se afla si multi romani, activi pe taramul medicinei, avocaturii, traducerilor, constructiilor sau gastronomiei.

Studiul publicat ieri de Fundatia Bertelsmann sub titlul „Crestere implicita pentru Germania 5: firme ale migrantilor intre 2005 si 2014”, poate fi descarcataici.

In el se remarca faptul ca exista totusi mari diferente intre localizarea pe landuri a intreprinderilor individuale. Autorii studiului sunt de parere ca „investitiile in educatie, structurile consultative si de promovare orientate pe nevoile specifice la nivel de land pot creste efectul de integrare si competitivitatea economica a intreprinzatorilor cu trecut migrationist”.

Cateva cifre: intr-un deceniu (2005-2014), numarul migrantilor care au pornit o afacere pe cont propriu a crescut la 709.000, o crestere de 25%. De crestere profita nu doar acestia, ci si economia (implicit piata muncii) care primeste un impuls. In anul 2014, intreprinzatorii „cu radacini straine” dadeau de lucru la peste 1,3 milioane de oameni in Germania, ceea ce reprezinta cu 36% mai mult decat in anul 2005.

Aart De Geus, presedintele fundatiei Bertelsmann, autoarea studiului, ii considera pe intreprinzatorii cu trecut migrationist „un motor de job-uri in Germania”. In opinia sa, daca atat patronii de acest gen, cat si personalul angajat de acestia sunt luati laolalta, peste doua milioane de oameni din Germania sunt astfel active in campul muncii, fara a necesita bani de la stat.

Nu doar curajul crescand al imigrantilor de a porni o afacere pe cont propriu este de remarcat. Acestia incep sa acopere domenii de activitate mai variate sau chiar sa porneasca pe drumuri noi. O crestere de peste 10% inregistreaza firmele lor din comert si gastronomie, care acopera 38% din totalul intreprinderilor individuale.

„Insa progresul cel mai evident se inregistreaza in domeniul serviciilor -printre care si cele intens specializate- si in industriile producatoare”, a precizat Armando García Schmidt, de la Bertelsmann-Stiftung, pentruSpiegel.de. Marja lor se intinde de la consultanti fiscali la fondatori de startup-uri in Internet, pana la firme din domeniul constructiilor de masini sau afiliate acestuia.

Fondarea unei companii de tip micro-intreprindere sau PFA de catre non-autohtoni nu este insa lipsita de greutati si piedici, in Germania. Autorii studiului considera ca nu toate etniile si categoriile de populatie au aceleasi sanse de a deveni intreprinzatori. In parte, este vorba de prevederile legale, care nu sunt aceleasi pentru cetateni ai UE si cei extracomunitari.

In plus, multi dintre imigrantii care vor sa-si deschida un business au probleme de comunicare. „Se dovedeste ca barierele limbii si necunoasterea multiplelor conditii profesionale si birocratice sunt adesea mari provocari [n.r. pentru acestia], explica Garcia Schmidt. De aceea, in opinia sa, e important ca oamenii sa fie consiliati in mod corespunzator.

In studiu se arata ca multi imigranti se informeaza doar de la prieteni si cunoscuti, cand vor sa intemeieze o firma. Rezultatul este ca primesc „insuficiente informatii despre strategiile alternative in fondarea si conducerea unei intreprinderi”.

Microintreprinderile si PFA-urile imigrantilor se dovedesc a fi in urma celor autohtone si din punctul de vedere al remuneratiei, care este in medie cu 30% mai scazuta la primele. Un motiv este si faptul ca firmele germane de acest gen au o mai mare traditie pe piata. Un rol important il are nivelul de educatie al intreprinzatorului, atat ca om de afaceri, cat si ca specialist in domeniul sau.

Situatia prezentata in studiu nu se identifica cu cea prezenta la refugiati, desi exista tangente. „Cand e vorba de integrare in economie si societate, cliseul gandirii din Germania este referitor la relatia de munca sigura si dependenta”, spune Garcia Schmidt. El insa crede ca e important ca, intre refugiati, sa fie identificati aceia care au deja trecut si experienta antreprenoriala in tarile lor de origine, iar acestia sa fie consiliati in mod corespunzator despre specificul business-ului german.

„Statul si societatea trebuie sa conlucreze si mai bine, pentru a da un impuls intreprinzatorilor din randul migrantilor, ca acestia sa faca pasul inspre autonomie”, spune Aart De Geus, de la Fundatia Berteslmann. El adauga faptul ca un sprijin institutional al initiativei antreprenoriale la imigranti poate contribui substantial la integrarea lor economica si sociala.