Ali H. Aslan, ziarist turc: Erdogan a devenit mai puternic ca niciodata/ A folosit tentativa de lovitura de stat pentru a-si finaliza revolutia islamista
Ziaristul Ali H. Aslan afirma, intr-un interviu pentru Hotnews.ro, ca presdintele turc, Recep Tayyip Erdogan, „a devenit mai puternic ca niciodata” dupa tentativa de lovitura de stat esuata. Aslan spune ca ar fi existat riscul unui razboi civil daca Erdogan era inlaturat, dar in situatia de fata in randul opozitiei si dizidentilor exista multa frica. In ciuda amenintarilor reciproce, nici NATO nu va forta excluderea Turciei, nici Erdogan nu va merge pana la a parasi Alianta, crede Ali. In opinia lui, Statele Unite nu-l vor extrada pe Fetullah Gulen, acuzat ca ar sta in spatele loviturii de stat, in absenta unor probe.
- Aslan: „Erdogan a folosit efectiv tentativa de lovitura de stat pentru a-si finaliza revolutia islamista care se deruleaza deja de cel putin sase ani. Aceasta ar putea fi, foarte bine, versiunea turca a miscarilor din Iranul anului 1979”
- Ali H. Aslan a fost corespondent al celui mai mare ziar independent din Turcia, Zaman, pana cand acesta a fost preluat in forta de guvern in martie 2016 cand mai multi ziaristi au fost arestati.
- An English version of the interview is available here
- Recomandare de lectura: O istorie a Orientului Mijlociu
- Recomandare de lectura: Islamul si violenta
Dan Tapalaga: Relatiile dintre Ankara si Washington par sa se erodeze dupa tentativa de lovitura de stat. John Kerry a spus ca NATO va urmari atasamentul Turciei fata de democratie si a indemnat Turcia sa nu renunte la principiile democratice dupa tentativa de lovitura de stat. Dar, pentru ca nu este limpede, ce poate face NATO in acest caz?
Ali H. Aslan: NATO trebuie sa puna accentul pe angajamentul Turciei fata de democratie, deoarece aceasta face parte din Charta sa si este in interesul atat al aliatilor transatlantici, cat si al Turciei. Turcia si NATO nu-si permit luxul de a se pierde reciproc. O armata slabita si, in cele din urma, un stat si o societate destabilizate ar diminua capacitatile operationale ale NATO in aceasta regiune importanta strategic. Drept urmare, este important ca NATO sa se asigure ca integritatea si eficienta institutiilor-cheie ale Turciei, precum armata si sistemul judiciar, sunt mentinute.
DT: Am vazut imagini oribile ce prezentau ofiteri si soldati aparent torturati, ucisi sau umiliti de sustinatori AKP. Mii de oameni au fost exclusi din Armata si Justitie. Ce impact au aceste scene in randul oamenilor de rand din Turcia? Exista riscul unui razboi civil?
AA: Daca autorii tentativei de lovitura de stat ar fi reusit sa darame guvernul, ar fi putut urma un razboi civil, avand in vedere mai ales sprijinul puternic de care Erdogan beneficiaza in randul populatiei. Pentru ca tentativa a fost inabusita, Erdogan a devenit mai puternic ca niciodata si este mai putin probabil ca autoritatea sa sa fie contestata pe cai ce s-ar putea transforma in razboi civil. In randul opozitiei si dizidentilor exista multa frica, mai ales dupa ce au vazut cum a supravietuit Erdogan unei tentative violente si devotamentul sustinatorilor fideli fata de liderul lor carismatic.
In timpul tentativei de lovitura de stat, opozitia a actionat responsabil si in sprijinul unui guvern ales democratic. Perioada de gratie ar putea sa continue o vreme. Drept urmare, as fi surprins daca ar exista, curand, un efort organizat serios impotriva regimului Erdogan. Singurele elemente active de opozitie ar putea fi kurzii nationalisti, care de decenii si-au dovedit implicarea in rebeliuni si proteste masive.
DT: Credeti ca SUA il vor extrada pe Fethullah Gulen, asa cum cere acum Erdogan? Cum putem sa stim cu siguranta ca dl. Gulen nu este implicat in niciun fel in tentativa de lovitura de stat? El a dezmintit acest lucru, dar Erdogan si alti oficiali il acuza de complot. Ce se stie cu certitudine, in acest moment, despre persoanele din spatele tentativei de lovitura de stat?
AA: Nu putem spune cu siguranta daca Fethullah Gulen a fost implicat, deoarece nu exista inca nicio investigatie si niciun proces. Gulen a dezmintit orice implicare si i-a acuzat public de „tradare” pe simpatizantii care ar fi luat parte la tentativa de lovitura de stat. Folosirea violentei si tacticile terorii contravin total cu invatamintele moderate si valorile miscarii Gulen. Totusi, daca exista elemente radicale si mere putrede, miscarea Gulen le va condamna aspru si se va dezice de ele. Tinand cont de monopolul pe care Erdogan si partidul sau il au asupra executivului, legislativului, justitiei si media, vor fi foarte greu de autentificat rezultatele unei anchete privind tentativa de lovitura de stat. De aceea, ma tem ca vor ramane mereu intrebari referitoare la ceea ce s-a intamplat de fapt si cine a fost in spatele evenimentelor.
Tot din acest motiv Gulen a cerut ca o „organizatie internationala” sa desfasoare o investigatie care sa decida in privinta pretinsului sau rol in tentativa de lovitura de stat. El a spus ca va „accepta rezultatul” unei anchete internationale independente. SUA cer Turciei sa ofere dovezi relevante legal impotriva lui Gulen. In pofida faptului ca Erdogan i-a atribuit lui Gulen responsabilitatea pentru anchetele de coruptie din 2013 si le-a calificat drept o lovitura de stat, guvernul sau nu a cerut oficial extradarea lui Gulen timp de trei ani, pana acum, cel mai probabil din cauza lipsei de dovezi suficiente. Ar trebui sa asteptam sa vedem daca, de aceasta data, vor putea livra dovezi credibile. Daca Ankara ofera dovezi suficiente si convinge guvernul si justitia din SUA in privinta presupusei legaturi dintre Gulen si tentativa de lovitura de stat, SUA il vor extrada pe Gulen. Aceasta nu este o chestiune de preferinta politica pentru SUA, deoarece Erdogan ar vrea sa o prezinte natiunii sale si sa intareasca astfel sentimentele anti-americane; este o chestiune de principiu si stat de drept. Doar pentru ca guvernul unui aliat al SUA este furios impotriva unui individ, SUA nu pot sa-si incalce propriile legi si principii democratice.
DT: Romania este un aliat strategic al SUA, dar are, in acelasi timp, interesul sa mentina relatii bune cu Turcia, la Marea Neagra. Credeti ca planurile strategice pe care NATO le-a conceput cu Polonia, Romania si Turcia vor fi afectate? Daca Turcia va fi, acum, izolata, Rusia lui Putin va fi unul dintre castigatori.
AA: NATO se va asigura ca Turcia nu este izolata, din motive strategice si tactice, printre care operatiunile de la Marea Neagra. Totusi, daca guvernul turc decide sa se desparta de NATO, – ceea ce cred ca e foarte putin probabil avand in vedere dependenta Ankarei fata de aliatii transatlantici, atunci cand vine vorba de securitate nationala – este cu totul alta problema. Ankara nu-si poate permite sa piarda scutul NATO in fata Rusiei si Iranului, care sunt rivali istorici. Deci, indiferent de asprimea retoricii guvernului turc, pragmaticul si realistul Erdogan va evita sa mearga prea departe, gandindu-se la implicatiile de securitate si economice ale unei despartiri de clubul transatlantic.
DT: Exista vreo opozitie reala in Turcia, in acest moment? Cine se poate opune lui Erdogan si domniei sale despotice?
AA: Circa jumatate din populatia Turciei a fost alientata si adesea oprimata de regimul Erdogan. Dar opozitia este fragmentata si Erdogan se foloseste cu maiestrie de rupturile ei. Gruparile de opozitie isi promoveaza fiecare propriile interese meschine si nu reusesc sa se uneasca sau sa actioneze coordonat. Erdogan, pe de alta parte, a putut in mare parte sa-si tina unita jumatatea proprie. Daca nu vor aparea schimbari fundamentale in organizarea, conducerea si cultura din interiorul opozitiei, nu va avea cine sa-l conteste serios pe Erdogan.
DT: Ce predictii aveti pentru Turcia, pe termen scurt si lung? Isi va intari Erdogan puterea? Sau se va confrunta cu proteste si crize politice interne?
AA: Pe termen scurt, Erdogan isi va consolida si mai mult puterea, erodand echilibrul puterilor in stat si sporindu-si sprijinul electoral in Turcia, mai ales dupa tentativa de lovitura de stat din care a iesit ca erou. Trebuie ca s-a asigurat ca va avea sprijinul pentru o amendare a Constitutiei in sensul unei presedintii executive, ceea ce il va ajuta sa preia complet controlul asupra statului. Electoratul turc iubeste lideri duri. Birocratia de stat din Turcia va fi si mai servila. Marile afaceri vor ezita sa sprijine partidele de opozitie sau orice initiativa politica noua impotriva lui Erdogan. Acesta a folosit efectiv tentativa de lovitura de stat pentru a-si finaliza revolutia islamista care se deruleaza deja de cel putin sase ani. Aceasta ar putea fi, foarte bine, versiunea turca a miscarilor din Iranul anului 1979. Pe termen lung, daca economia are de suferit sau daca tratamentul dizidentilor devine si mai dur, opozitia ar putea prinde curaj sa conteste puterea lui autocratica.Totusi, avand in vedere ca esenta societatii turce va continua sa se transforme prin educatie, media, oportunitati economice si bani din coruptie, ma astept ca perspectiva islamista a lui Erdogan sa fie imbratisata mai mult de noi generatii.
NOTA: Zaman a sustinut initial partidul „justitie si dezvoltare” a lui Recep Tayyip Erdogan (AKP), dar a devenit tot mai critic la adresa partidului si liderului sau, care este in prezent presedinte dar a fost prim-ministru, mai ales dupa ce AKP a inchis investigatiile de coruptie care au lovit guvernul. In data de 4 martie 2016, guvernul lui Erdogan a preluat controlul asupra ziarului, miscarea fiind criticata de organizatiile de media si calificata drept o noua lovitura la adresa liberatii presei din Turcia. Actiune de preluare a fost motivata de legaturile ziarului cu miscarea Hizmet a clericului Fethullah Gullen, acuzat de guvern ca incearca sa construiasca un stat paralel in Turcia. La doua zile dupa preluarea ziarului Zaman, prima editie controlata de guvern a aprut cu o serie de articole pro-guvernamentale insotite de poza zambitoare a presedintelui Erdogan. Vezi detalii aici: Cotidianul Zaman si-a schimbat complet linia editoriala dupa punerea sub tutela