Viitorul presedinte austriac, Alexander Van der Bellen, este fost francmason si alintat cu un diminutiv rusesc

Alexander Van der Bellen va fi, in urma rezultatelor provizorii oficiale comunicate luni dupa-amiaza, noul presedinte al Austriei. In urma numaratorii voturilor pentru alegerile prezidentiale din Austria, el l-a invins „la mustata” pe candidatul partidului nationalist FPO, Norbert Hofer, cu un avans de doar 0,6%, ceea ce reprezinta o diferenta de 31.026 de voturi.

Inaintea celui de-al doilea tur de scrutin, Hofer se profila ca posibil castigator, iar scorul de 50,3% (Van der Bellen) la 49,7% (Hofer) arata ca preferintele politice ale cetatenilor austrieci vor continua sa fie impartite intre pro-europenism si nationalism.

Victoria oarecum neasteptata a candidatului independent de stanga, Van der Bellen, s-ar datora impulsului dat, in ultimul moment, de apelul presedintelui in functie al Austriei, Heinz Fischer, care a solicitat ca viitorul presedinte sa fie unul „al tuturor austriecilor”. Mai concret insa, voturile prin corespondenta (n.r. care nu se identifica cu cele din diaspora, ca la romani) se pare ca au inclinat balanta in favoarea candidatului independent sustinut de Verzi.

Amanarea comunicarii rezultatului oficial s-a datorat renumararii de ieri a votului de la Innsbruck. Van der Bellen a obtinut 2.254.484 de voturi, iar Hofer 2.222.458. Inaintea numararii voturilor prin corepondenta, in numar de 766.076, candidatul nationalistilor conducea cu 51,9%. Dupa numararea acestor voturi, balanta a inclinat in favoarea lui Van der Bellen, care a obtinut 61,7% din voturile prin corespondenta. La cel de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale din Austria, prezenta la vot a fost de 71,7%.

Intr-un interviu de campanie electorala acordat in 21 aprilie publicatiei austriece Kurier.at, unul din fiii viitorului presedinte de stat austriac, Florian van der Bellen, spune: „Nu i-am spus niciodata tata. El a fost intotdeauna Saschi, pentru noi”. Tatal explica: „Sascha este prescurtarea obisnuita a lui Alexander. In ruseste mai exista inca o forma de diminutivare, adica Saschinka – si astfel s-a ajuns la Saschi”.

Florian Van der Bellen (48 de ani) e consultant antreprenorial si specialist cu studii superioare in turism. El „are peste 20 de ani experienta in managementul hotelier si turistic si a lucrat in Austria, Germania, Elvetia, Romania si Australia, ca si pe vapoare de croaziera”. http://www.vanderbellen.com/de/ueber-uns/vorstellung/ O informatie inca neconfirmata zice ca una dintre nurorile viitorului Presedinte ar fi romanca. Sa fie vorba de sotia lui Florian, care a fost in Romania, sau de celalalt frate, mai mare, Nicolai Van der Bellen, trainer cu experienta in ritualurile indiene?

Nicolai are 53 de ani, a venit pe lume cand tatal sau avea doar 19 ani. Acesta s-a reecasatorit, anul trecut in decembrie, cu Doris Schmidtbauer (52 de ani), o colega de partid de la Verzi, cu istoric de activism de stanga. Ea va fi Prima Doamna a republicii din Alpi.

Dar sa vedem cine e primul om in stat? Stramosii lui Alexander Van der Bellen, din partea tatalui, au emigrat in secolul al XVIII-lea din Olanda in Imperiul Rus, unde au fost, mai tarziu, innobilati. Dupa Revolutia din Octombrie (1917), o parte a familiei s-a refugiat de bolsevici in Estonia. In 1963, tatal lui Alexander van der Bellen, al carui prenume era tot Alexander, si care era bancher, a devenit cetatean estonian.

Dupa anexarea in 1940-41 a Estoniei de catre Uniunea Sovietica, acesta a fugit impreuna cu sotia in Prusia de Est (Laugszargen), unde a primit statut de etnic german in Reich-ul nazist. Parintii s-au refugiat apoi la Viena, unde s-a nascut, in 1944, Alexander van der Bellen, viitorul presedinte de stat austriac.

El are studii de economist absolvite in 1966, in 1970 si-a luat doctratul, iar din 1975 a devenit profesor universitar la Universitatile din Innsbruck si Viena, specialitatea finante. In anul 2009, el a iesit la pensie. Nu si din viata politica, unde a candidat pentru diferite functii locale sau centrale pe listele partidului Verzilor. Din 2014, el si-a anuntat candidatura pentru presedintia de stat a Austriei ca independent, dar sprijinit tot de Verzi.

Alexander Van der Bellen a fost de religie evanghelica, ca si inaintasii sai. La un moment dat, invocand divergente cu pastorul local, el a renuntat la fosta sa apartenenta religioasa. Din propriile sale informatii date in octombrie 2008 si publicate de , Van der Bellen confirma faptul ca, la mijlocul anilor ’70, a fost facut membru al Lojei Francmasonilor din Innsbruck, unde vreme de un an a luat parte la reuniunile acestora, adica a „fost activ”. „Apoi am mai platit, vreme de zece ani, ca membru pur pasiv, cotizatia de membru si ulterior m-am retras, la cererea mea explicita”.

Desemnat oficial drept castigator al alegerilor prezidentiale din Austria din 2016, Alexander Van der Bellen isi va lua in primire inalta functie in stat, conform protocolului, in 8 iulie. Intre atributiile presedintelui austriac, cea mai importanta este numirea si demiterea cancelarului. „Aceasta e realizata fara vreo propunere sau justificare. Pentru pozitia de varf din Executiv, presedintele isi poate alege pe cine doreste”, precizeaza Spiegel.de, in analiza pe care o face cu privire la puterea pe care o detine presedintele, in statul austriac.