Ciprian Vintdevara si Steaua-fara-nume

Ȋn Univers există trei sute de mii de miliarde de miliarde (3×10²³) de stele, marea majoritate solitare, ca Soarele nostru; extrem de puţine sunt duble sau triple, mişcându-se în jurul centrului de masă comun; în sfârşit, un numar infim, cam o duzină, sunt stele formate prin comasarea sistemului de stele duble sau triple, într-o singură stea. Aceste stele rarisime, una din 3×10²², se numesc nove roşii luminoase. Ȋn februarie 2015, Ciprian Vîntdevară a descoperit o astfel de stea.

Ciprian este coordonatorul observatorului astronomic şi al planetariului din Bârlad, şi totodată îndrumătorul astroclubului Perseus, aşadar un astronom amator dintr-un oraş lipsit de tradiţii ştiinţifice, fără acces la vreo aparatură pretenţioasă. Observatorul funcţionează în centrul oraşului, într-o zonă puternic poluată luminos, cu totul nefavorabilă observaţiilor astronomice. Sediul său este impropriu – o încăpere într-o clădire destinată iniţial unei bănci (donată ulterior muzeului “Vasile Pârvan” din oraş, instutuţie în cadrul căreia funcţionează observatorul). Ȋn această încăpere, care se deschide către o terasă, sunt ţinute aproape toate aparatele. Ȋn serile senine, Ciprian mută aparatele pe terasă, le montează numeroasele accesorii şi le reglează folosind un soft destul de complicat, iar în zori le demontează accesoriile şi le aduce din nou înăuntru. Evident, într-un observator cât de cât normal, aparatele nu trebuie mutate manual de două ori pe noapte, accesoriile nu trebuie montate şi demontate la fiecare mutare, nici reglajul reluat de la zero. Roiurile de ţânţari din nopţile de vară şi gerul din cele de iarnă sunt ingrediente care nu îl fac pe Ciprian să-şi reducă timpul dedicat observaţiilor. Deşi în lumea întreagă astronomii – amatori sau profesionişti – stau într-un spaţiu confortabil şi privesc imaginea cerului pe un laptop instalat pe masa de lucru, Ciprian este obligat să lucreze în aer liber, aşa cum lucrau antecesorii săi medievali – Copernic, Tycho Brahe sau Kepler.

Ȋn noaptea de 10 spre 11 februarie 2015, Ciprian a observat apariţia unei stele noi pe unul din braţele galaxiei M101, situată în zona Carului Mare. Observaţia a fost transmisă comunităţii astronomilor, şi pe 13 februarie, neozeelandezul Stu Parker, care a folosit un telescop din Spania, a confirmat că Ciprian are dreptate. Iniţial s-a presupus că este vorba de o supernovă – ipoteză discutată în publicaţia italiană Coelum [1]. Ulterior, studii spectroscopice – adică analiza detaliată a luminii emise de stea – făcute folosind imagini date de cel mai mare telescop din Rusia (situat în Caucaz), cu diametrul oglinzii de 6 metri, au dus la concluzia că steaua este o nova roşie luminoasă. Spre comparaţie, menţionăm că oglinda telescopului folosit de Ciprian are diametrul de 20 de cm, dimensiune ce aminteşte de performanţele secolului XVII: apertura telescopului construit de Huygens pentru Societatea Regala din Londra, în 1691, era de 19 cm [2].

Acum, steaua este studiata intens de mai multe mari observatoare din lume, întrucat formarea şi evoluţia acestor nove sunt fenomene astrofizice puţin înţelese. Paternitatea descoperirii este formulată explicit; într-un studiu complex, semnat de 11 specialişti de marcă ai observatoarelor din Moscova, Caucaz, Kazan şi Michigan, apărut recent [3], putem citi: “The red nova in M 101 was discovered by Ciprian Dumitru Vîntdevara on the Bârlad Astronomical Observatory in Romania, on February 10, 2015.”

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro