De ce a fost redeschis Dosarul Revolutiei. Neaudierea unor personaje cheie, printre motive

Neaudierea unor personaje cheie, lipsa valorificarii unor informatii importante sau a efectuarii autopsiei in cazul unor persoane decedate, sunt cateva dintre motivele pentru care Parchetul General a cerut redeschiderea Dosarului Revolutiei, informeaza Mediafax.

In ordonanta prin care Parchetul General solicita redeschiderea anchetei Revolutiei se arata ca in cazul unor personaje care puteau furniza informatii utile, in trecut, procurorii au facut audieri „sintetice, unele de-a dreptul formale”, nevalorificand astfel „informatii importante furnizate de actele efectuate in cauza”.

„In cele mai multe din cazurile in care este vorba despre decesul unor persoane nu au fost facute autopsii, fara sa existe vreo justificare pentru neefectuarea acestora. Rapoartele de constatare medico-legala sunt, in general, foarte sumare”, anunta Parchetul General. Potrivit ordonantei, procurorii militari au inchis dosarul fara sa ceara declasificarea documentelor de la Senat si de la Serviciul Roman de Informatii(SRI) ori sa fie solicitate acte de la arhivele unor alte institutii publice implicate.

„Procurorii nu facut nici un demers in vederea declasificarii documentelor care au stat la baza elaborarii Raportul comisiei senatoriale privind actiunile desfasurate in Revolutia din decembrie 1989, in conditiile in care aceasta comisie a efectuat mii de audieri si a solicitat si obtinut documente care privesc aceste evenimente atit de la Ministerul Apararii Nationale si Ministerul de Interne, cat si de la Serviciul Roman de Informatii.”, se noteaza in motivarea solicitarii.

Procurorul general interimar, Bogdan Licu sustine ca la acest moment orice discutie despre prescriptie este prematura, pe motiv ca nu a fost facuta o incadrare juridica corecta a faptelor cercetate.”Apreciez ca solutia de clasare dispusa de Sectia Parchetelor Militare prin ordonanta nr.11/P/2014 din 14 octombrie 2015 este netemeinica si nelegala, fiind adoptata pe baza unor cercetari incomplete, cu ignorarea unor informatii, date si documente esentiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situatii de fapt incompleta si sub unele aspecte eronata, pe cale de consecinta la o gresita incadrare juridica data faptelor, toate acestea zadarnicind aflarea adevarului si identificarea tuturor faptuitorilor precum si a faptuitorilor din spatele faptuitorilor” , se arata in document.

Bogdan Licu anunta ca in ordonanta din toamna anului 2015, prin care a fost inchis dosarul, a identificat ” o serie de judecati de valoare pe marginea cauzelor, conditiilor si imprejurarilor in contextul carora s-au produs evenimentele din perioada 17-30 decembrie 1989″, formulate de procurorii militari care au instrumentat cazul.

„In cuprinsul ordonantei se incearca acreditarea ideii ca in decembrie 1989 armata romana era o armata dezorganizata, lipsita de profesionisti, care in caz de atac armat asupra teritoriului tarii ar fi fost depasita din toate punctele de vedere, procurorii rezumandu-se la a afirma ca dupa sinuciderea generalului Milea, conducerea armatei a fost ezitanta, confuza, lipsita de eficienta, ea nefiind concentrata in mainile unei singure persoane, fiind disipata intre generalii Gusa Stefan, Victor Atanasie Stanculescu si Nicolae Militaru, fara ca aceste sustineri sa aiba insa vreo sustinere in actele efectuate in cauza.”, se noteaza in ordonanta de redeschidere.

Procurorul general interimar sustine ca niciuna din persoanele care s-au aflat la comanda armatei nu a fost audiata pentru a stabili in ce fel a fost preluata institutia de Nicolae Militaru, si ca la dosar nu sunt documente de la Ministerul Apararii Nationale ori de la Marele Stat Major care sa confirme sustinerile procurorilor militari.

Totodata, se arata ca ancheta nu stabileste in ce conditii preluarea armatei a fost facuta de ofiteri in rezerva, deoarece acestia au ramas necunoscuti. Odonanta cu solicitarea de redeschidere a fost inaintata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatorii de aici fiind cei care vor lua o decizie finala in acest sens.