Adrian Curaj, ministrul Educatiei: Aproape 25% dintre copii renunta la scoala dupa clasa a VIII-a. Daca invatamantul obligatoriu s-ar termina la clasa a IX-a?
Clasa a VIII-a vine la pachet cu o pierdere majora a elevilor: aproape 25% dintre copii abandoneaza scoala imediat dupa gimnaziu. O solutie vine din practica internationala, spune ministrul Educatiei, Adrian Curaj, care aminteste astfel de trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu. „Daca invatamantul obligatoriu s-ar termina la clasa a IX-a? Acesta este doar un scenariu, a mai fost realitate candva. Clasa a IX-a sa ramana acolo, in comunitatea lui”, a declarat ministrul, intr-un interviu pentru Agerpres. Amintim ca trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu a fost prevazuta in raportul pe educatie al comisiei prezidentiale conduse de Mircea Miclea, a fost operationalizata in legea educatiei promovata de Daniel Funeriu, dar sindicatele au criticat dur modificarea, iar sub mandatul lui Remus Pricopie clasa a IX-a a revenit la liceu prin ordonanta de urgenta.
Adrian Curaj, ministrul Educatiei, a declarat intr-un interviu acordat Agerpres ca finalul gimnaziului vine cu o „pierdere majora” de elevi. „Copilul termina clasa a VIII-a in zona rurala, langa parinti, dar trebuie sa mearga la liceu si familia nu are resurse. Aproape 25% din acesti copii renunta si ii pierzi aproape definitiv„, a afirmat Curaj.
Oficialul a precizat ca este „o discutie care trebuie purtata. Nu cumva, uitandu-ne la ce se intampla si din practica internationala, uitandu-ne la nevoia de educatie tehnica, profesionala si duala, mai ales duala acum, nu ar fi interesant sa reflectam dublu si sa luam o decizie daca invatamantul obligatoriu s-ar termina la clasa a IX-a? Acesta este doar un scenariu, a mai fost realitate candva. Clasa a IX-a sa ramana acolo, in comunitatea lui. Cand termina clasa a IX-a, copilul are varsta potrivita sa semneze un contract de ucenicie, reuseste sa mearga intr-un sistem dual cu sens. Iar noi reusim sa se intample ca sistemul dual sa fie foarte apropiat de dualul intalnit in tarile puternice precum Germania, Austria. Ne-ar ajuta foarte mult. Sigur, am un mandat scurt, nu imi propun sa schimb, nu imi propun sa bulversez, dar imi propun sa ridic subiecte„.
„Pierderile acestea dor major pentru ca toti acesti tineri aproape ca nu mai gasesc calea de intoarcere. Liceul ar putea sa fie de trei ani, poate cel profesional sa fie de patru. Sunt diverse variante. Cred ca trebuie sa vorbim si sa ne uitam la sens, nu inventam, incercam sa fim atenti si la practica internationala. Pana la urma trebuie vazut – ce oferi celui pe care il educi, ce alternative ii dai, nu pentru tine ca educator, ci pentru el. Poate pentru el o zona practica, profesionala, tehnica este mult mai importanta decat una pur teoretica care il conduce spre un tip anume de bacalaureat ce nu il duce nicaieri„, a declarat ministrul Adrian Curaj, in cadrul unui interviu acordat Agerpres.
Informatii de background
Legea Educatiei prevede in prezent ca „invatamantul general obligatoriu este de 11 clase si cuprinde invatamantul primar, invatamantul gimnazial si primii 2 ani ai invatamantului secundar superior. Invatamantul liceal devine obligatoriu pana cel mai tarziu in anul 2020„.
Insa in 2011, Legea Educatiei prevedea un invatamant obligatoriu de 10 clase: de la pregatitoare, pana la clasa a IX-a care era mutata de la liceu la gimnaziu. Aceasta a fost una dintre cele mai importante noutati prevazute de raportul pe educatie al comisiei prezidentiale conduse de Mircea Miclea si preluate in lege de catre ministrul de atunci Daniel Funeriu. Concret, legea statua ca „masura introducerii clasei a IX-a in invatamantul gimnazial intra in vigoare incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 2011-2012„. Cu alte cuvinte, daca guvernul Ponta nu modifica legea educatiei, anul acesta scolar am fi avut prima generatie de elevi care urma clasa a IX-a in gimnaziu.
Prevederea a fost modificata insa prin ordonanta de urgenta, in decembrie 2013,de catre guvernul Ponta si ministrul de atunci Remus Pricopie.Vezi detalii din OUG si aici
Daniel Funeriu a argumentat in 2010 ca „20% dintre copiii care termina clasa a VIII-a in mediul rural nu mai merg la liceu, care de multe ori este intr-o alta comuna. Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu va permite elevului sa isi finalizeze invatamantul obligatoriu in familia sa. Mai mult, cei care acum pleaca la liceu intr-o alta localitate ajung foarte repede in situatie de esec scolar pentru ca nu sunt pregatiti sa faca fata unei vieti autonome la varsta de 14 ani. Incepandu-si liceul un an mai tarziu, si stim bine ca un an inseamna foarte mult intre 14 si 16 ani, elevii sunt mult mai bine pregatiti sa faca fata unei situatii de semi-autonomie deci vom reduce si abandonul scolar si riscul de esec in primul an de liceu„.
Ulterior, Funeriu a explicat pe blogul sau ca modelul polonez este cel care a stat la baza introducerii in legea educatiei din 2011 a mutarii clasei a IX-a la gimnaziu. „In 1999, Polonia a trecut prima clasa de liceu la gimnaziu si a scurtat durata liceului de la 4 la 3 ani. Dupa aceasta reforma, intre 2000 si 2009 rezultatele la testele PISA arata ca Polonia a avut cea mai spectaculoasa crestere a scorului PISA din Europa„, arata fostul ministru. Detalii aici
Potrivit fostului ministru, avantajele trecerii clasei a IX-a la gimnaziu sunt reducerea abandonului scolar (finalizarea invatamantului obligatoriu langa casa), deschiderea liceelor bune catre un numar mai mare de elevi, sincronizarea la 16 ani a invatamantului profesional. Dezavantajul il reprezinta un an in plus la gimnaziu pentru elevii buni.
Atat sindicatele din educatie, cat si asociatiile de parinti s-au declarat insa vehement impotriva trecerii clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu, iar argumentele lor au fost in principal de natura organizatorica. Ei au sustinut ca „trecerea clasei a IX-a la gimnaziu ar fi bulversat sistemul de invatamant. Nu avem infrastructura necesara”. Detalii aici
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro