Drumul spre o noua ordine fiscala. Despre Normele metodologice ale Codului Fiscal

Recent, un amic al meu care trece printr-o reforma majora a vietii sale profesionale postase pe Facebook un citat dintr-un celebru guru contemporan care spunea cam asa „Toate schimbarile majore sunt precedate de haos”. Nu stiu daca aceasta cugetare intra in categoria adevarurilor general valabile, insa pare sa se potriveasca precum o manusa fiscalitatii noastre proaspat reformata. De la 1 ianuarie 2016 avem un nou Cod Fiscal, a carui rescriere a implicat ani de eforturi nu doar din partea autoritatilor, ci si din partea mediului de afaceri, care s-a implicat de o maniera activa prin propunerile aduse la masa de discutie. De curand au fost publicate si Normele Metodologice de aplicare a acestui nou Cod Fiscal. Nici nu s-a uscat bine tusul Monitorului Oficial in care au fost publicate ca deja au inceput sa curga discutiile, scriiturile si evenimentele pe seama lor.

• De o maniera simplista, la o prima vedere, as putea spune ca normele metodologice par rezultatul unui demers grabit

Forma lor vine sa completeze si sa clarifice prevederile Codului Fiscal, iar structura lor o gasesc ca fiind una mai cursiva decat forma anterioara. Din pacate insa, in ceea ce priveste anumite aspecte, se impune o slefuire, avand in vedere o palpare superficiala si insuficienta a fondului, la acest moment.

Majoritatea normelor nu fac altceva decat sa preia substantial din continutul predecesoarelor – nu este un lucru de mirare avand in vedere ca vorbim de lucruri testate vreme indelungata in practica de zi cu zi a fiscalitatii. In ceea ce priveste modificarile propriu-zise, as zice ca acestea pot fi impartite in trei categorii majore in functie de aportul lor de valoare adaugata in lamurirea anumitor tratamente fiscale: norme clarificatoare, norme confuzante si norme indelung asteptate, dar lipsind cu desavarsire.

Prima astfel de categorie de norme vine sa clarifice anumite aspecte, cum ar fi definirea notiunii de control utilizata in stabilirea afilierii dintre anumite persoane, definirea tranzactiei fara scop economic (fara sa existe insa niste indicatii/directii suplimentare cu privire la cum trebuie sa motiveze inspectorii fiscali recalificarea sau refuzul luarii in considerare a unei tranzactii), definirea notiunii de „activitate economica” in scop de taxe locale si exemplificarea acesteia sau exemplificarea tipurilor de costuri ce se pot deduce din veniturile din dobanzi obtinute de nerezidenti, ce cad sub incidenta impozitului cu retinere la sursa in Romania, iar lista poate continua.

Am apreciat deschiderea autoritatilor catre clarificarea tratamentelor fiscale aferente unor operatiuni particulare ale anumitor industrii care nu sunt chiar lesne de inteles, daca nu esti un cunoscator al domeniului (imi vine imediat in minte situatia medicamentelor care fac obiectul unui contract de tip cost-volum-rezultat si interpretarea din perspectiva TVA).

• In categoria „norme confuzante” sau cel putin derutante sunt cele care par sa nu fie pe aceeasi lungime de unda cu scriptele Codului Fiscal

Sa luam exemplul cazul impozitului pe autoturismele care fac obiectul contractelor de leasing financiar. In timp ce Codul Fiscal mentioneaza faptul ca locatorul are obligatia depunerii declaratiei fiscale in termen de 30 de zile de la data intrarii bunului in posesia sa, asa cum este ea confirmata prin documentele aferente, firul narativ al normelor reda o poveste usor derutanta. Potrivit normelor, la incheierea contractului de leasing financiar locatarul are obligatia depunerii declaratiei fiscale, insotita desigur de o copie a acestui contract. Deci, draga, locatar, ai inteles cand trebuie sa depui declaratia fiscala, da?

Sau mentiunea delicioasa potrivit careia baza de impozitare in cadrul produselor alimentare al caror termen de consum a expirat si care au fost donate unor organizatii fara scop patrimonial este zero. Deci, in cazul ipotetic in care asa ceva este deopotriva legal si moral, alimentele expirate donate in scop social/filantropic unei case de copii au baza de impozitare zero din perspectiva TVA, in timp ce o cutie de vopsea cu termen de expirare depasit si care este donata aceleiasi case de copii nu mai beneficiaza de un tratament fiscal similar. Am incredere ca totusi aceste defecte de logica se vor corecta intr-un viitor apropiat.

Din categoria normelor asteptate, dar nematerializate fac parte clarificarile cu privire la conditiile de deductibilitate a costurilor cu serviciile de consultanta si management ori procedura de impozitare a persoanelor juridice straine care au locul efectiv al managementului in Romania (exemplul societatilor de holding infiintate in diverse jurisdictii straine, dar conduse in fapt din Romania). Iar acestea sunt doar niste exemple punctuale dintr-o lista mai lunga.

• Gura targului vorbeste deja ca Normele Metodologice ar urma sa sufere noi modificari cat de curand, undeva prin februarie

Mi-ar placea sa cred ca noul proces de coafare legislativa va fi unul mai asezat si mai putin precipitat ca turul de forta din decembrie.

Se zice ca atitudinea determina altitudinea. Probabil asta se aplica si in cazul amicului meu cel-nu-tocmai-fericit-astazi, pentru care lucrurile vor intra, in cele din urma, pe un fagas. Si sunt sigura ca la fel se va intampla si in cazul fiscalitatii noastre, care de ceva vreme isi asterne un nou drum. Sa speram ca mai putin sinuos si imprevizibil pentru noi toti cei care o insotim.

N. Red. Intertitlurile apartin redactiei. Ele fac parte din textul transmis HotNews.