O prapastie uriasa intre miturile interne si realitatile vazute de la Bruxelles/ Raportul MCV – frazele cheie
Cine citeste raportul MCV pe anul 2015 cu atentie si apoi asculta zgomotul general din societatea romaneasca constata rapid diferenta uriasa de abordare. Acolo unde Bruxelles-ul vede bilant solid si rezultate impresionante, detractorii de profesie ai justitiei din Romania denunta abuzuri ingrozitoare si justitie controlata politic. Este, poate raportul, cel mai abundent in superlative din cate am citit in ultimii ani, dar care vine in mod straniu pe fondul amplificarii criticilor interne, manifestate printr-o isterie colectiva impotriva „binomului SRI-DNA”. Spre dezamagirea multora, in raport nu gasim nimic despre „binom”, „abuzuri”, „influente politice” etc. Vom gasi, in schimb, destule bile negre puse ca de obicei in dreptul Parlamentului, politicienilor si mass-media care-i acompaniaza.
Voi face o scurta trecere in revista a frazelor si cuvintelor cheie din raportul MCV pe 2015 referitor la progresele din sistemul judiciar. Premiantul clasei este, ca de obicei, Directia Nationala Anticoruptie. Expertii de la Bruxelles au facut si in acest an risipa de elogii: „Bilantul de activitate al institutiilor implicate in combaterea coruptiei la nivel inalt este in continuare solid„, „sistemul judiciar a aratat din ce in ce mai mult ca doreste sa demonstreze ca are standarde inalte de integritate” iar avalansa de note maxime continua „rezultate pozitive in timp„, „un semn de evolutie in sensul durabilitatii„, „rezultatele obtinute de principalele institutii judiciare si de integritate in ceea ce priveste combaterea coruptiei la nivel inalt sunt in continuare impresionante„, „Sistemul judiciar in ansamblul sau a continuat sa dea dovada de profesionalism” sau „Romania a continuat sa faca progrese in directia indeplinirii obiectivelor de referinta ale MCV.”
Bruxelles-ul n-a lasat loc de intors in evaluare in privinta „institutiilor de forta”, care ies pe plus. Politicienii penali si avocatii lor din presa n-au de ce sa se agate, nu pot invoca nici un rand din raportul MCV pentru a-si sustine teoriile despre abuzurile ingrozitoare comise de justitia din Romania, despre incalcarea drepturilor omului sau in sprijinul teoriilor conspirationiste cu „binomul SRI-DNA” care controleaza tot ce misca in tara asta. Evident, pot sustine ca influenta binomului s-a extins pana la Bruxelles, asupra Comisiei Europene, care a scris raportul tremurand de frica lui Coldea si Kovesi. Ar fi in stare.
Detractorii justitiei, printre care se numara din pacate cativa magistrati, vor fi si mai crunt dezamagiti sa afle din raport ca sistemul functioneaza pe baze independente. Raportul mentioneaza negru pe alb de la bun inceput: „Incheierea cu succes a urmaririi penale si condamnarea unui numar mare de politicieni binecunoscuti din Romania pentru coruptie la nivel inalt este un semn ca tendinta subiacenta in ceea ce priveste independenta justitiei este pozitiva si ca nicio persoana care comite o infractiune nu se situeaza mai presus de lege. S-a inregistrat, insa, si o reactie la aceasta tendinta: raman frecvente criticile la adresa magistratilor exprimate de catre politicieni si in mass – media, precum si lipsa de respect fata de hotararile judecatoresti”.
Altfel spus, baietii buni si baietii rai sunt cam aceiasi, justitia isi face treaba ok, dar Parlamentul si o parte a presei o faulteaza metodic. Cam asta vede si o buna parte a populatiei, dar politicienii si avocatii lor din presa sunt ocupati sa demonstreze contrariul. Justitia a luat-o razna iar toti borfasii fac eforturi disperate s-o aduca pe calea ca buna.
Marele aparator al democratiei si reformatorul justitiei, Calin Popescu Tariceanu, este mentionat in clar la sectiunea „iresponsabili”. Raportul mentioneaza de pilda ca, in 2014, in perioada premergatoare alegerii presedintelui „erau semne de schimbare in sensul unei abordari mai responsabile„. Urmatoarea fraza este cu dedicatie pentru Tariceanu, avocatul borfasilor: „Aceasta s-a disipat insa in primavara, in special in urma deschiderii de catre Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a unei anchete vizandu-l pe prim-ministru. Criticile au vizat, in mod personal, atat pe seful DNA, cat si pe cel al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ)”. Urmeaza o nota de subsol cu precizari suplimentare, pentru a nu lasa loc la dubii: „De exemplu, intr- o scrisoare publica adresata presedintelui Romaniei, presedintele Senatului, facand referire la cazul unei persoane achitate in prima instanta, dar aflata in arest preventiv timp de 6 luni, a solicitat revocarea presedintelui ICCJ si a procurorului sef al DNA)”. Pe scurt, abordare iresponsabila din partea presedintelui Senatului.
O nota buna primeste si Curtea Constitutionala, in ciuda tuturor criticilor si nemultumirilor din sistem. Toti cei care au facut o pasiune pentru drepturile omului, pot sta linistiti. Institutiile de echilibru democratic functioneaza. Raportul MCV noteaza: „Multe dintre deciziile CCR privind Codul penal au avut drept obiectiv consolidarea respectarii dreptului la un proces echitabil si a drepturilor partilor, in conformitate cu jurisprudenta CEDO. Desi judecatorii si procurorii au trebuit sa isi adapteze rapid practicile la deciziile CCR, aprecierea generala este ca astfel de decizii imbunatatesc securitatea juridica si drepturile justitiabililor„.
Si tot pentru cei care se plang ca in Romania se face justitie ca in anii 50, ca judecatorii scriu sentinte la comanda „binomului”, urmeaza noi fragmente devastatoare. Expertii europeni lauda activitatea Inaltei Curti, pe motiv ca a mentinut un ritm sustinut in solutionarea cauzelor. Chiar si in cauzele dificile, cu martori multi si probe complexe, raportul MCV subliniaza ca judecatorii de la Inalta curte „au depus eforturi sustinute pentru a asigura respectarea drepturilor procedurale ale tuturor partilor. Durata procedurilor s-a mentinut, de asemenea, relativ scurta: majoritatea cauzelor finalizate au fost inregistrate in 2014 si 2015, in vreme ce cauza cea mai veche dateaza din 2011″. Or, exact acest ritm sustinut ii scoate din minti pe marii borfasi ai Romaniei, tocmai viteza de solutionare a dosarelor ii determina sa tipe tot mai disperati ca le sunt calcate in picioare toate drepturile.
In schimb, tocmai marele aparator al democratiei Romanesti, Parlamentul, iese cel mai prost din raport. Evaluarea expertilor europeni este ca „o sursa persistenta de instabilitate au reprezentat-o procedurile parlamentare recurente privind codurile”. Raportul MCV taxeaza tentative de modificare a codurilor penal si de procedura penala gandite sa puna frana justitiei, caracterizandu-le drept „modificari originale”. Expertii noteaza ca modificarile la legislatia penala au beneficiat de procedura de urgenta in timp ce initiativele Ministerului Justitiei au trebuit sa astepte.
Pe scurt, refrenul cu Parlamentul apara politicienii de abuzurile magistratilor n-a convins pe nimeni la Bruxelles. Prostiile astea, discursurile lacrimogene, vaicarelile si panglicile scoase pe gura tin doar in Romania, la televizor. Cand trebuie sa explici in concret, de ce ai avizat negativ cererea DNA, zero argumente, nimic. In consecinta, raportul MCV constata ca Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunitatii unor parlamentari, dar subliniaza ca „raspunsul Parlamentului este lipsit de criterii obiective pe baza carora sa se furnizeze o justificare clara si consecventa in fiecare caz, in special pentru refuzuri.” Ca tabloul rusinii sa fie complet, raportul aminteste ca „ministrii au ramas in functie dupa ce impotriva loc incepuse actiunea penala, iar parlamentarii cu condamnari definitive pentru coruptie au ramas in functie. Masurile intreprinse in aceasta privinta au fost luate mai degraba de unele partide politice decat de Parlament.”
Consiliul Superior al Magistraturii iese putin sifonat, deoarece expertii europeni indeamna noul CSM care va rezulta din alegerile programate la sfarsitul acestui an sa „abordeze preocuparile exprimate de numerosi magistrati cu privire la faptul ca CSM este deconectat de profesie.” De notat indulgenta cu care expertii trateaza Agentia Nationala de Integritate, care dupa demisia fostului sef, Horia Georgescu, nu s-a mai ocupat de cazuri mari. Expertii de la Bruxelles introduc totusi aceasta nuanta, notand ca „ANI a continuat sa initieze un numar semnificativ de anchete in materie de conflicte de interese si de incompatibilitate, multe dintre acestea avand ca obiect politicieni locali„.
In fine, din raportul MCV pe 2015 aflam o realitate care defileaza zilnic sub ochii nostri, dar este prezentata distorsionat de politicieni si o parte a presei. De acum incolo, cam toata responsabilitatea pentru mentinerea mecanismului de cooperare si verificare revine politicienilor. Ei sunt marea problema, nu justitia. Din acest punct de vedere, raportul mentioneaza ca „viitoarele alegeri locale si parlamentare vor constitui un test cheie„. Ei, politicienii, se arata in raport, ameninta independenta sistemului judiciar, ignora deciziile ANI sau hotararile judecatoresti, tot ei pun sub semnul intrebarii legislatia penala in Parlament si refuza sa fie tratati in fata justitiei ca niste „cetateni obisnuiti”.
In fine, totul se rezuma la ceasta fraza din final, din care intelegem inca odata cat de important este anul 2016, cand vor avea loc numiri cheie si alegeri atat in sistemul judiciar cat si in politica: „Exista masuri imbunatatite de combatere a coruptiei generale, dar nu la scara si cu vointa politica necesara pentru a remedia aceasta problema, care este recunoscuta pe scara larga drept o problema sistemica. Se va putea evalua cat de profund este ancorata reforma in functie de proeminenta aspectelor legate de integritate in numirile in functii de conducere din cadrul sistemului judiciar si in verificarea candidaturilor la viitoarele alegeri. Continuarea tendintei de reforma va fi, de asemenea, un indicator de durabilitate.”
Cam acestea ar fi principalele fraze cheie si idei importante care se degaja din raportul MCV pe anul 2015, in raspar total cu zgomotul general din societatea romaneasca. Si da, exista undeva in fundal, mici ingrijorari, expertii se uita la posibile derapaje, arestari insuficient justificate etc. Dar, in opinia lor, sistemul dispune de capacitatea de a se echilibra, instantele joaca rolul de cenzor al parchetelor, cei care se plang de eventuale abuzuri trec prin filtrul mai mutor instante interne, iar in final se pot adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului (vezi paginile 11-12 din Raportul tehnic al Comisiei Europene). Personal, n-am prea auzit pana acum sa actioneaze pana la capat, doar latrat la televizor pana la condamnare si dupa aia liniste.
Cine doreste sa vada cu adevarat cum arata un sistem nefunctional de justitie, il invit sa citeasca in paralelraportul Comisiei Europene despre Bulgaria: lipsa progreselor in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt, impotriva crimei organizate, justitie influentata politic etc.