Merkel sub tirul criticilor, planul B de inlocuire a cancelarului german

​Angela Merkel este sub tirul criticilor interne si externe, in politica pe care o practica in problema refugiatilor. Exista „un plan B secret”, de inlocuire a ei cu ministrul de finante german, Wolfgang Schäuble?

Cancelarul Angela Merkel se afla intr-o situatie foarte primejdioasa pentru functia sa. Barometrele politice arata ca, dupa incidentele de Revelion de la Köln, peste jumatate din populatie considera ca Germania nu poate primi atatia refugiati si se arata nemultumita cu politica Angelei Merkel in aceasta problema. Merkel mai e atacata, direct sau indirect, in propriul partid si in cele partenere la guvernare. Fostul cancelar Schröder o face praf intr-un recent interviu. Premierul Bavariei, Horst Seehofer, ii da un ultimatum de doua saptamani. Un primar ii aduce un autocar plin de refugiati cu care „sa se spele pe cap“. Mai interesant, tema refugiati e subiect de campanie electorala in SUA.

Donald Trump, republicanul nationalist candidat la alegerile pentru presedentia Statelor Unite, care in 2016 sunt la turatie maxima, a gasit acest „cal de bataie” populist. El da drept exemplu negativ, in chestiunea imigratiei, politica guvernului Merkel. In New York Times apare „o contributie” in care se scrie ca „Merkel trebuie sa plece“, in mass-media americana se vorbeste de „erodarea“ imaginii cancelarului german.

In presa austriaca apar sambata speculatii despre „un plan B“, prin care, in cazul unui eventual vot de neincredere in Parlament, lui Merkel i-ar putea lua locul, pana la alegerile din 2017, Wolfgang Schäuble, actualul ministru de finante. Informatia apare in Der Standard editie online, de la corespondenta publicatiei de la Berlin.

Dupa cum il stim, Schäuble n-ar spune „nu“ acestei demnitati de varf, nici provizoriu si nici in forma continuata, dupa alegerile legislative din 2017.

• Agresiunile de la Köln schimba opinia publica fata de refugiati

Dar sa o luam pe rand. Inaintea incidentelor din cateva metropole germane (Köln, Hamburg, Stuttgart), in care cca 500 de femei au inaintat plangeri la politie, ca ar fi fost agresate sexual si pradate de straini de origine musulmana si africani (prezumtiv si refugiati), acceptanta pentru politica Angelei Merkel in problema refugiatilor era de 64%.

Dupa incidente, barometrul politic s-a schimbat, o majoritate de 60% dintr-un sondaj initiat de al doilea post public TV german, ZDF, pronuntandu-si temerile ca Germania nu va face afluxului de solicitanti de azil. Respondentii cred insa, in majoritate (57%), ca nici baremul limita, de 200.000 de refugiati anual, pe care ar vrea sa-l impuna la nivel federal premierul Bavariei, Horst Seehofer (CSU), nu e realizabil.

• Miza politica si financiara a problemei refugiatilor

Disputa dintre seful crestin-socialilor bavarezi si cancelarul german a ajuns la apogeu. Seehofer i-a dat lui Merkel un ultimatum, relateaza sambata Spiegel.de. „In urmatoarele 14 zile vom soma in scris guvernul federal, de a restabili la granite conditiile reglementate prin lege”, a declarat acesta publicatiei numite. „Daca acesta nu o va face, guvernul statului (n.r. statul liber Bavaria) se va vedea nevoit sa faca plangere la Curtea Constitutionala federala”, a adaugat el.

Prin aceasta atentionare, Seehofer sugereaza ca disputa in problema controlului la frontiere al refugiatilor poate escalada, la nevoie, inainte de alegerile regionale din 13 martie, care vor avea loc in landurile Baden-Württemberg, Renania Palatinat si Saxonia. Presiunea lui Seehofer e si financiara, parerea sa fiind ca guvernul ar trebui sa puna la dispozitie mai multe fonduri federale, landurilor care primesc masiv refugiati.

Vehementei cunoscute a lui Seehofer i se alatura si scepicismul de data mai noua al premierului landului Hessen, Volker Bouffier (CDU). Acesta crede ca, daca strategia lui Merkel de a gasi o solutie europeana in problema refugiatilor esueaza, atunci trebuie gasite solutii nationale: „Mizez si acum pe o solutie europeana. Insa, daca nu avansam in Europa, atunci trebuie sa cautam alte cai”, a declarat el pentru Spiegel.

• Expulzari care nu functioneaza ca la carte

Una dintre solutiile stiute si mai demult practicate in Germania in problema „cernerii” refugiatilor -dupa refuzul autoritatilor germane de a le acorda azil din lipsa de motive-, este expulzarea. Pe consecintele acestea firesti in aplicarea legii azilului din Germania a mizat si Merkel. Iata insa ca procesul de expulzare nu functioneaza precum s-ar dori.

Intr-un raport intern al institutiilor regionale apartinand Ministerului de interne, din 2015, la finele lunii iulie trebuiau sa paraseasca Germania 5.500 de solicitanti de azil refuzati, din Algeria, Tunisia si Maroc. Doar 53 dintre acestia au fost realmente expulzati in tarile lor. Motivul invocat de functionarii germani este lipsa de cooperare cu ambasadele tarilor respective, ca si blocada acestor state de a-si primi cetatenii inapoi.

Desi guvernul german nu a recurs inca la amenintari de „taiere a ajutorului pentru dezvoltare” acordat acestor tari, ministrul de interne, Thomas de Maizière (CDU), si cel de externe, Frank-Walter Steinmeier (SPD), au apelat in scris la colegii lor din aceste tari, in rezolvarea problemei.

• Taurul cu coarne rusesti

Tovarasul Gerhard Schröder (SPD), fost cancelar german inaintea lui Merkel (1998-2005), fortat printr-un vot de neincredere in Parlament sa-si paraseasca scaunul inainte de termen, probabil ca nu si-a uitat succesoarea, intr-un spirit revansard care ii caracterizeaza in general pe politicienii ahtiati dupa putere, cum se spune ca ar fi fostul cancelar social-democrat. La trei saptamani dupa iesirea din functie, Schröder era deja angajat ca director la Nord Stream AG, un concern energetic la care 51% este in proprietatea Gazprom-ului rusesc.

Desi in clipa de fata el este doar consultant economic si lobby-ist, iata ca intr-un interviu aparut vineri in Handelsblatt, el revine pe postura de politician si „infiereaza cu manie proletara” greselile actualului guvern. Succesoarea sa, Angela Merkel, face totul gresit, dupa motto-ul „multa inima, putina planificare”. Fiindca gestul umanitar al acesteia de a permite refugiatilor din Ungaria sa vina inspre Germania s-a transformat insa in practica curenta, problema risca sa iasa de sub control.

Schröder considera ca acest gest umanitar nu este sustinut de un masterplan pentru integrarea refugiatilor si ca guvernul nu comunica clar si coerent cum va functiona cazarea, educatia si integrarea refugiatilor, cine o va face si cine o va plati.

Pe alocuri are Schröder dreptate, insa retorica sa e si demagogica. Germania nu porneste de la zero in problema integrarii strainilor, exista un schelet institutional puternic si experienta integrarii (chiar daca uneori partiale) a milioane de straini, repatriati tarzii, muncitori-oaspeti (acestia chiar din tari cu religie musulmana), azilanti sau refugiati de razboi.

• Ce se intampla in Good Old Germany ?

Agresiunile sexuale de la gara centrala din Köln au ajuns sa fie cunoscute si in SUA, o tara cunoscuta pentru feminismul ei bataios. In presa americana, subiectul a fost intors pe toate partile. Cativa dintre candidatii angajati in campania pentru presedentia SUA au „prins“ faptul ca subiectul poate folosit in lupta electorala, tot asa cum se poate face referire si la demonstratiile ultra-conservatorilor (gen AfD sau Pegida) impotriva refugiatilor.

Retorica de campanie prezidentiala in SUA s-a deplasat puternic spre dreapta. Iar

cireasa pe tort a pus-o, in mod previzibil, Donald Trump, magnatul imobiliar si al industriei de divertisment intrat in cursa prezidentiala, ca unul dintre candidatii Partidului Republican. „Uitati-va ce s-a intamplat la Köln. Nelegiuirile cutremuratoare, noaptea de Revelion, violurile si tot masacrul“, a strigat el intr-o cuvantare de la finele saptamanii, in fata alegatorilor din Iowa.

CNN tine la curent zilnic cu ce se intampla pe linie de refugiati in Batrana Germanie, ziarele americane sunt pline de contributii ale corespondentilor americani la Berlin. In New York Times editia online, a aparut chiar un comentariu al unui autor care cere cancelarului Angela Merkel „sa plece“.

Opinia lui Ross Douthat (OP-ED columnist) intitulata „Germania pe marginea prapastiei” („Germany on the brink”) nu a fost publicata decat ca o „contributie de invitat“ in Sunday Review de saptamana trecuta. Autorul se teme ca universul impanzit de islamisti si deocamdata imaginar, al lui Michel Houellebecq, din romanul „Supunere“, „ar putea avea o sansa foarte buna de realizare in viitorul german“.

Douthat cere „prudenta“, inchiderea temporara a granitelor Germaniei, inceperea „unei deportari controlate a tinerilor barbati sanatosi“, „renuntarea la iluzia ca pacatele trecute ale Germaniei pot fi iertate printr-un umanitarism prezent nesocotit“. „Inseamna ca Angela Merkel trebuie sa plece“, conchide autorul, „asa incat tara ei si continentul care o inconjoara sa poata evita plata unui prea mare pret, pentru nobila ei nebunie“.

• Asa-zisul „plan B de cancelar”

Chiar daca acest punct de vedere nu este asumat de New-York Times, el ramane si probabil ca exprima ceea ce gandesc si altii, chiar si la Merkel acasa, sau in vecini. Cum putem altfel explica faptul, ca in presa austriaca apare sambata o corespondenta din Berlin, care anunta: „Deoarece numarul refugiatilor nu scade, la Berlin se vehiculeaza ideea unui plan secret, ca Wolfgang Schäuble sa devina cancelar“, scrie Birgit Baumann de la derStandard.at.

Autoarea mentioneaza ca, atat in cadrul opozitiei, cat si in cel al coalitiei de guvernare, se solicita de la cancelar un „cadru mai strict“ si limitarea cotelor de acceptare pentru intrarea refugiatilor.

Merkel nu vrea sa inchida granitele. Ministrul de finante al landului Bavaria, Marcus Söder (CSU) considera insa ca politica granitelor deschise „nu e legitimata democratic“. Si vicecancelarul Sigmar Gabriel (SPD) ar fi cerut mai multa strictete in problema refugiatilor si contingente limitate de acceptare a lor.

In cazul in care Merkel ar refuza sa cedeze in privinta granitelor deschise, in cadrul Uniunii germane de guvernare ar putea fi luat in considerare „planul B“, scrie Baumann. „Atunci Uniunea s-ar distanta de Merkel si i-ar acorda increderea ministrului de finante, Wolfgang Schäuble“, care ar inchide granitele, informand in prealabil Viena.

Chiar daca „planul B“ este in clipa de fata pur ipotetic, cert este ca, dupa cum il stim, Schäuble (CDU, 73 de ani) nu ar spune „nu”, functiei de cancelar care i-ar apoteoza indelunga cariera politica. Cert mai este si faptul ca el incearca sa se profileze in mod repetat in vremea din urma, sustinand atat cotele limitate de refugiati, cat si inchiderea controlata a granitei germano-austriece.

Wolfgang Schäuble s-a declarat pentru modificarea legii germane, in asa fel incat armata sa poata ajuta ministerul de interne in cazurile extreme, cand situatii ca acelea din Köln o impun.

In mandatul sau de ministru de finante, bugetul german a fost trei ani la rand excedentar. Cu surplusul de bani el promite sa rezolve financiar o parte din problema refugiatilor. Pentru rezolvarea acesteia la nivel european, Schäuble a propus de curand introducerea unei „taxe europene pe benzina“, care sa fie perceputa de toate cele 28 de state membre ale UE.