Fenomen îngrijorător: pacienți operați în Turcia pentru micșorarea stomacului suferă complicații și sunt reoperați de medicii români
Sunt tot mai mulți români care suferă complicații în urma operațiilor de micșorare de stomac realizate în clinici din Turcia. Semnalul de alarmă este tras de medicii români care, pentru a-i salva, sunt adesea nevoiți să-i opereze din nou și să corecteze sau să trateze complicațiile intervențiilor din Turcia. Pentru că România nu are program național de bariatrie care să asigure gratuitatea operațiilor de micșorare de stomac, foarte mulți medici care s-au specializat în acest domeniu lucrează preponderent în mediul privat. Prin urmare, se ajunge la situația în care pacienții care suferă complicații în urma intervențiilor din Turcia plătesc intervenții duble: o dată operația din Turcia, a doua oară corectarea ei, în clinică privată din România. În plus, suferințele prin care trec acești pacienți sunt greu de suportat, iar complicațiile posibile, extrem de grave.
Turcia are, fără doar și poate, un sistem medical atrăgător pentru pacienții din Europa și nu numai, fiind unul dintre cei mari „exportatori” de sănătate. Există clinici care, pe bună dreptate, sunt recunoscute ca fiind performanțe în tratamente oncologice, în ginecologie, chirurgie estetică etc. Pentru că economia turcilor se bazează mult pe turismul medical, dezvoltarea continuă a acestui segment este pe lista de priorități naționale. Marketingul intens și costurile mai mici ce se regăsesc în pachete speciale de tratament adresate pacienților străini, îmbinând, de multe ori, tratamentul medical cu turismul, au dus la creșterea semnificativă a numărului de pacienți străini în Turcia.
Cifrele vorbesc de la sine: în 2019, Turcia a avut 700.000 de „turiști medicali”. Pandemia a făcut ca numărul lor să scadă timp de doi ani, însă în 2022 fenomenul a explodat: peste 1.250.000 de străini au mers în Turcia pentru servicii de sănătate, iar veniturile obținute de pe urma acestora au fost de peste 2.100.000 de dolari. Domeniile cele mai căutate au fost: ginecologie, medicină internă, oftalmologie, chirurgie generală, stomatologie, ortopedie și traumatologie, infecțioase și ORL. Datele acestea sunt centralizate și raportate de USHAȘ, instituție de resort a Ministerului Sănătății din Turcia, înființată în 2019 chiar cu scopul de a promova la nivel internațional serviciile medicale și de a face recomandări Ministerului cu privire la politicile și strategiile legate de serviciile internaționale de sănătate. În strategia USHAȘ, România se află în topul țărilor vizate, alături de: Marea Britanie, Germania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Serbia, Kosovo, Ucraina, Azerbaidjan.
De foarte multe ori, intervențiile în Turcia sunt de tipul win- win, mai ales dacă spitalele la care ajung pacienții străini au medici bine pregătiți, cu experiență vastă și cazuistică semnificativă. Însă există și servicii medicale de proastă calitate, operații greșit alese și superficial pregătite și, implicit, pacienți care ajung să regrete decizia de a apela la serviciile turcești.
Dan Conu este unul dintre ei. A făcut operația de micșorare a stomacului în Turcia și a ajuns, după câteva luni de la intervenție, pe masa de operație în România, din cauza complicațiilor suferite. A ales Turcia pentru costurile mai mici decât la noi, a publicității și a faptului că știa pe cineva care a scăpat de kilogramele în plus și de un diabet incipient după operația de micșorare de stomac.
Chirurgia bariatrică este considerată, în ultimii ani, cea mai eficientă metodă de tratament pentru obezitatea morbidă și pentru îmbunătățirea comorbidităților asociate obezității. Diabetul (mai ales cel în stadiu incipient) se poate remite prin scăderea în greutate, iar acest lucru face ca astfel de intervenții să fie dorite de pacienții care nu reușesc să slăbească altfel și care știu că în felul acesta nu vor ajunge dependenți de insulină. Cum țara noastră nu are un program național de bariatrie prin care să fie asigurate gratuit operațiile bariatrice, tentația este de a alege variantele mai ieftine din afară. Deși există opțiuni și în unele spitale de stat din România, decontările sunt parțiale.
Conform datelor oferite pentru Hotnews.ro de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cele mai multe intervenții bariatrice în spitale de stat se fac la Cluj și la Iași. Dorel Danciu, purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean de Urgență Cluj- Napoca, ne-a declarat că serviciile medicale (hoteliere, investigații, proceduri) sunt decontate prin Casa de Asigurări de Sănătate, iar contravaloarea kit-ului complet de chirurgie bariatrică este achitată integral de pacient. Din cauza costurilor ridicate, unele spitale de stat au renunțat să mai facă intervenții bariatrice. Este cazul Spitalului Militar „Carol Davila” din București, unde intervențiile de chirurgie bariatrică sunt suspendate din cauza reorganizării secțiilor și a unor considerente ce țin de managementul financiar, conform unui răspuns oficial primit de către Hotnews.ro.
„Nu mai puteam nici să merg în picioare!”
Fost sportiv de performanță, Dan Conu, a fost operat pe 8 iulie 2020 în Turcia. Deși se aștepta să i se facă o operație de tip gastric sleeve, medicii din Turcia au făcut mai mult de atât. Au creeat, suplimentar, o deviere a intestinului subțire, astfel încât alimentele să parcurgă un traseu mai scurt și să intre mai repede în contact cu partea finală a intestinului subțire, producând efecte metabolice. Devierea intestinului a fost mult mai mare decât standardul, astfel încât lungimea intestinului care a rămas funcțional a fost de doar 150 cm, în condițiile în care este nevoie de cel puțin 300 cm pentru a împiedica apariția disfuncțiilor hepatice severe și a malnutriției.
Ce a urmat a fost cel mai mare coșmar pe care l-a trăit vreodată, povestește Dan Conu. După intervenție, avea un tranzit intestinal extrem de rapid, cu dureri abdominale, balonare, stări de rău, amețeli și greață. Alimentele nu-i rămâneau în tubul digestiv mai mult de 20 de minute. A scăpat de diabet cu această intervenție, numai că, din cauza diareei cronice, nu asimila nutrienți, slăbea continuu și devenise anemic.
Un bărbat puternic înainte, Dan a ajuns de nerecunoscut după ce a slăbit de la 127 la 69 de kilograme într-un an și jumătate. „Copilul meu era învățat cu mine ca un om foarte puternic și când mă vedea așa, îmi punea tot felul de întrebări. Lucrul ăsta mă durea cel mai rău. Nu mai puteam nici să merg pe picioare cum trebuie”, își amintește bărbatul.
La un an și jumătate de la intervenția din Turcia, Dan a ajuns în secția de chirurgie condusă de profesorul Cătălin Copăescu, medic cu o experiență de peste 20 de ani în chirurgia bariatrică și metabolică. „A fost primul om care mi-a spus cu adevărat ce am, după un an jumate, și anume că problema mea este devierea de intestin. Domnul doctor mi-a spus: «Pot să vă fac bine dacă intestinul mai e acolo și e alimentat cu sânge.» Când am auzit lucrul ăsta, de supărare și teamă, trei zile nu am vorbit cu nimeni. După ce m-am trezit din operație, l-am căutat pe domnul doctor să-mi zică de intestin. Când mi-a zis că intestinul era acolo și era alimentat cu sânge, am plâns ca un copil”, povestește Dan Conu.
Dan Conu, la câteva luni după operația din România.
Diabetul zaharat de tip 2 în stadiu incipient de care suferea ar fi putut fi foarte bine controlat cu o intervenție chirurgicală mai limitată, a explicat pentru HotNews.ro prof. dr. Cătălin Copăescu. „De fapt, pacientul descoperise acel diabet recent, nu avusese niciun tratament anterior, medicamentos, conservator sau măcar prin dietă. Au trebuit planificate mai multe explorări care nu fuseseră realizate anterior și care au adus mai multă lumină asupra particularităților fiziologice ale acestui pacient și, apoi, schimbată intervenția chirurgicală într-o variantă care să fie mai ușor de tolerat, asigurându-i o absorbție corectă în condițiile unui control bun al diabetului”, a detaliat specialistul.
Gastric sleeve ar fi fost o intervenție suficientă în acest caz, spune dr. Copăescu. După operația din România, Dan a început să mănânce treptat și să aibă scaune cu o frecvență normală. „Mi-am câștigat viața înapoi. Sunt foarte bine. Am făcut analizele la 6 luni și mi-au ieșit perfect, deci nu mai am diabet. Cred că puteam, cu o operație de gastric sleeve, să nu mai ajung să trăiesc cel mai mare coșmar din viața mea”, spune bărbatul.
Numărul românilor care ajung să sufere complicații din cauza unor intervenții bariatrice și metabolice realizate în diverse clinici din Turcia este în creștere în ultimii ani.
Săptămânal, în clinica profesorului Cătălin Copăescu ajunge cel puțin un pacient cu asemenea complicații. „Am observat în ultima perioadă o adresare în număr crescător a pacienților care au probleme ca urmare a unor intervenții chirurgicale realizate greșit. Și acum avem în reanimare un pacient care a fost reoperat în urma unei astfel de intervenții. Majoritatea pacienților nu au timp să mai ajungă la clinicile unde au fost tratați inițial sau se află la o distanță de timp foarte mare de intervenția inițială și consecința nu mai este asumată”, spune medicul chirurg.
Dr. Cătălin Copăescu, Chirurg de Excelență în Chirurgia Bariatrică și Metabolică.
Că sunt multe cazuri de acest fel o confirmă și Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP). „Chiar am vrea să facem o campanie de informare pe tema asta, pentru că m-au contactat mai mulți pacienți care au suferit complicații după operații bariatrice făcute în Turcia. Chiar recent m-a sunat un pacient venit de acolo căruia îi părea rău că a făcut operația. I-au tăiat foarte mult din stomac și avea complicații: deshidratare, carențe de minerale și vitamine și altele”, a declarat Vasile Barbu.
ANPP nu poate oferi sprijin pacienților care trec printr-o astfel de experiență, iar singurul demers pe care îl pot face este să demareze o acțiune în instanță, în Turcia. „Problema este că avocații noștri nu pot pleda în Turcia decât dacă se asociază cu un avocat turc, iar costurile sunt foarte mari și câștigul în instanță nu e garantat. Știu că mulți români au pornit o acțiune în instanță, dar li s-a părut complicat și au renunțat la demers. Noi i-am sfătuit să nu dea în judecată medicul, ci clinica”, spune președintele ANPP.
Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru protecția Pacienților.
Cu ce complicații vin românii operați în Turcia
Cea mai mare problemă întâlnită la pacienții care se tratează în Turcia sunt intervențiile prea agresive, pentru situații în care nu erau necesare, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Dan Conu. Alte complicații frecvente sunt fistulele gastrice, care pot duce la peritonită și pun viața pacientului în pericol. Această complicație poate apărea indiferent de centrul în care se fac operațiile, însă riscurile sunt mai mici atunci când intervenția este realizată de medici cu experiență mare.
De multe ori, pacienții își pierd încrederea în clinica din Turcia și preferă să repare greșelile în România. Uneori, nici nu ar mai avea timp să ajungă în afara țării, pentru că se impune intervenția imediată și ajung în serviciile de urgență ale spitalelor, unde sunt stabilizați. Dr. Bogdan Oprița, purtător de cuvânt al Spitalului de Urgență Floreasca din București, spune că la camera de gardă a spitalului se prezintă destul de des pacienți care suferă complicații din cauza intervențiilor bariatrice realizate în Turcia. „În iarnă, erau foarte mulți pacienți care veneau cu complicații, acum avem cam unul la două săptămâni. Cei care ajung la noi sunt cazurile grave sau foarte grave, cu anastomoza (legătura între noul stomac și intestin- n. red) desfăcută, cu abcese, hemoragii, vase de sânge erodate. Unii vin la scurt timp după intervenția chirurgicală, alții mai târziu și nu toți reușesc să facă legătura între problema pe care o au în acel moment și operația făcută”, spune el. Succesul unei astfel de intervenții bariatrice, mai spune medicul, depinde mult de priceperea și experiența chirurgului.
Care sunt riscurile de complicații
Nicio intervenție chirurgicală, bariatrică sau de altă natură, nu este lipsită de riscuri. Rata complicațiilor nu este nulă nici în cele mai renumite clinici din lume, însă, cu tehnicile si echipamentele chirurgicale actuale, ea a scăzut foarte mult în ultimii 30 de ani, spune prof. dr. Copăescu.
„Astăzi, intervențiile bariatrice și metabolice nu se mai realizează pe cale deschisă, când rata complicațiilor era în jur de 20-30%, adică un pacient din trei avea o complicație, iar rata mortalității era de 2-3%. Pacienții cu obezitate morbidă nu sunt ușor de tratat chirurgical, dar aceste procente au scăzut, în timp, de zece ori, datorită intervențiilor minim invazive și a programelor de chirurgie bariatrică și metabolică. În prezent, rata complicațiilor este de doar 2-3%, ceea ce înseamnă că 97-98% dintre pacienți nu au probleme evolutive postoperator. Rata mortalității este de 0,05-0,06%”, detaliază dr. Copăescu.
Capcanele informării superficiale
Turcia are deja o tradiție în turismul medical și clinici bune, care i-au adus un renume, numai că, pe lângă acestea, există multe altele, apărute peste noapte. Prof. dr. Cătălin Copăescu vorbește despre o capcană a informațiilor insuficiente și superficiale pe care le au pacienții despre clinicile alese și despre programul bariatric în care intră. Există clinici în care, deși echipele medicale au experiență cu aceste operații, investigațiile preoperatorii care ar ajuta la stabilirea intervenției potrivite fiecărui pacient sunt limitate. O problemă o reprezintă și dificultățile de comunicare. „Când fluxul informației dinspre pacient către echipa medicală este limitat, pacienții riscă să primească recomandări de proceduri care nu sunt neapărat potrivite lor”, spune el.
Urmărirea postoperatorie, la fel de importantă ca intervenția
Românii care aleg să se opereze în alte țări ar trebui să ia în calcul faptul că intervenția bariatrică în sine, deși foarte importantă, nu este singura de care au nevoie. Sprijinul postoperator este la fel de important. Pacienții care vor să recurgă la astfel de intervenții ar trebui să intre într-un program de chirurgie bariatrică și metabolică, într-un centru dedicat, recomandă dr. Copăescu. „Un asemenea program presupune un plan de investigații amănunțite înainte de operație, pentru o evaluare completă a particularităților fiecăruia dintre pacienții candidați, apoi realizarea intervenției într-un centru cu experiență și cu dotări adaptate nevoilor pacienților și, ulterior, urmărirea de către o echipă multidisciplinară”.
Intervenția metabolică nu este ținta finală, ci doar începutul unui parcurs care implică o monitorizare pe termen lung a pacienților. Aceste intervenții modifică structura tubului digestiv și este nevoie de o urmărire atentă și îndelungată a efectelor asupra absorbției nutrienților. În primul an de la intervenție, pacienții ar trebui supravegheați mai atent, pentru că acesta este intervalul în care apar cele mai multe complicații. Ei ar trebui să facă o evaluare a stării de sănătate la 10 zile după intervenție, la o lună, apoi la 3 luni, la 6 luni și la sfârșitul primului an de la intervenție, iar mai apoi anual, pentru tot restul vieții.
Ce recomandări au specialiștii
Turismul medical poate fi o soluție pentru diferite servicii medicale, dar ar trebui să ne asigurăm că alegem cea mai bună variantă, cu cele mai mici riscuri. Un prim pas în acest sens este să primim de la echipa medicală toate informațiile despre opțiunile chirurgicale pe care le avem, riscurile asociate și evoluția postoperatorie.
„Pacientul Dan Conu a acceptat să facă o intervenție despre care nu a înțeles ce presupune și acesta este primul mesaj pe care ar trebui să-l subliniem: să cerem echipei medicale să ne explice care sunt modificările aduse tubului digestiv și săîncercăm să aflăm insistent răspunsuri la întrebări”, spune prof. Copăescu.
Președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților recomandă să nu cădem în capcana de a generaliza fenomenul, dar să fim vigilenți. „Există și clinici bune în Turcia, de înalt profesionalism și sigure din perspectiva riscurilor. Operațiile bariatrice sunt, în general, intervenții cu riscuri, iar pacienții ar trebui să aibă toate informațiile înainte de a semna consimțământul. Faptul că țări care au turism medical foarte dezvoltat, cum sunt Turcia și Israel, nu sunt membre UE, că au un sistem de justiție aparte, poate fi o problemă dacă apar complicații”, atenționează Vasile Barbu.
Ministerul Sănătății ne-a transmis, într-un răspuns oficial, că nu deține date cu privire la intervențiile bariatrice făcute de pacienții români în Turcia, dat fiind faptul că ele sunt finanțate exclusiv din buzunarul pacientului. De asemenea, susțin reprezentanții Ministerului, nu s-au primit sesizări de malpraxis, dar, oricum, medicii turci nu au cum să fie trași la răspundere de organisme medicale din România. „Unitățile sanitare publice sau private, în calitate de furnizori de servicii medicale, răspund civil, potrivit dreptului comun, pentru prejudiciile produse în activitatea de prevenție, diagnostic sau tratament, dar legislația de această temă se aplică unităților sanitare publice sau private din România.
În situația existenței unor cazuri de malpraxis care vizează unități sanitare/ personal medical din altă țară, sesizările vor fi adresate către forurile reprezentative în acest domeniu din țara respectivă. Nu ține de competența comisiei de malpraxis (constituită la nivelul direcțiilor de sănătate publică județene) analiza unor posibile cazuri de malpraxis rezultate în urma unor servicii medicale de care pacienții au beneficiat în altă țară”.
Recomandarea Ministerului Sănătății, exprimată la solicitarea HotNews.ro, este următoarea:
„Având în vedere complexitatea acestor intervenții bariatrice și urmările pe care le pot genera asupra organismului uman pe termen lung, este necesară o atenție deosebită atât înainte de efectuarea acestora, prin efectuarea unor investigații preoperatorii amănunțite, cât și monitorizare postoperatorie periodică. Este ideal ca aceste intervenții să fie realizate de către chirurgi cu experiență în asemenea proceduri, cu respectarea protocoalelor, acestea fiind esențiale pentru reușita intervențiilor și, implicit, pentru siguranța pacienților. Recomandăm pacienților care intenționează să efectueze una din cele peste 20 de tipuri de intervenții bariatrice existente ca, înainte de luarea unei decizii, să se informeze și să efectueze toate investigațiile necesare, luând în considerare faptul că tipul de intervenție se recomandă în baza rezultatelor acestor investigații amănunțite, care permit medicului specialist, în funcție de particularitățile anatomice și patologice ale fiecărui pacient, să aleagă tipul corespunzător de intervenție. Monitorizarea postoperatorie este de asemenea esențială pentru a verifica dacă intervenția a avut efectul scontat și nu au apărut modificări metabolice care pot pune în pericol viața pacientului. Nerespectarea acestor reguli de bază pot produce asupra organismului efecte ireversibile, prin urmare, decizia de a efectua o astfel de intervenție ar trebui luată după informarea cu rigurozitate și consultul unui medic specialist în acest domeniu, care să-i ofere pacientului încredere și siguranță deplină”.
Sursa foto principală: Dreamstime.com
Articol susținut de Regina Maria