Politico: Belgia – Un stat esuat

Atacurile teroriste din Paris sunt legate de jihadism-ul promovat in Molenbeek, municipalitate a capitalei Belgiei. Saracia si lipsa ordinii publice au facut ca acest district sa dea nastere unei intregi culturi jihadiste, chiar in inima unei capitale Europene. Politico.eu propune o analiza a problemelor cu care Molenbeek se confrunta, probleme care scot la iveala incapacitatea statului Belgian.

Faptul ca atacurile teroriste din Paris aveau legaturi puternice cu suburbiile Bruxelles-ului nu a socat pre multi din locuitorii capitalei belgiene. Statiile radio locale, atat in limba Franceza cat si in Olandeza, discuta masiv pe tema Molenbeek – municipalitate a orasului Bruxelles, cu o densitate a populatiei mare, cunoscuta pentru numarul mare de extremisti religiosi si tineri ce pleaca sa lupte pentru jihad-ul din Siria – scot la iveala sentimente de indignare, furie, vina, disperare si nesupunere. Insa nu si faptul ca vestea ar veni ca o surpriza.

Atacurile din Paris au reprezentat cel mai recent episod dintr-un sir de incidinte ale jihadistilor din ultimii ani si care implicau oameni din Molenbeek, incluzand atacurile armate de la mizeul evreiesc din Bruxelles din 2014, cele din ianuarie de la Charlie Hebdo si atentatele esuate din august din Thalys.

Absenta unei reactii de surpriza are sens si datorita faptului ca si inainte de aparitia jihadismului, Molenbeek primise reputatia de zona fara reguli si legi. Majoitatea oamenilor din Bruxelles inteleg foarte putin din ceea ce reprezinta acest jihad si cum a ajuns sa lege Buxelles de paris, Irak de Siria, insa erau deja constienti ca in Molenbeek rata criminalitatii era mare: talharii, trafic de droguri si furturi.

Unele voci din scena politica belgiana au un interes sa mentina furia generala indreptata catre Molenbeek – invinuind, de exemplu, mandatiul lui Philippe Moureaux, primarul socialist al Molenbeek intre 1993 – 2012. Sau sa invinuiasca anumite moschei, asa cum a facut recent premierul Charles Michel.

Cea mai importanta intrebare ce ar trebui pusa este urmatoarea: Ce disfunctionalitati ale statului belgian sunt reflectate de esecul Molenbeek? Faptul ca zonei Molenbeek i-a fost permis sa devina un mediu pentru dezvoltarea cultirii jihadiste indica unele defectiuni ale structurilor formale si informale in Belgia, si in special in Bruxelles.

Ce este de remarcat la Molenbeek este proximitatea saraciei si a lipsei ordinii publice fata de centrul unei capitale europene, si de institutiile politice si culturale ale Bruxelles-ului. Sociologii spun ca distributia averilor il Bruxelles urmareste un model gasit in general in orasele americane – suburbii bogate inconjurand un centru sarac. In contrast, in orasele europene, luand exemplul Londrei sau al Parisului, zonele cele mai scumpe si mai chic se gasesc in centrul urbei.

Si astfel se ridica intrebarea de ce le-a fost permis problemelor acestei zone sa persiste atata timp? Combaterea lor nu este o sarcina la aceeasi magnitudine cu revigorarea Bronx-ului sau repararea pagubelor industriale in Glasgow. Cea mai apropiata paralela se poate face cu Brixton, suburbie a Londrei. Bombardat in cel de-al doilea razboi mondial si casa pentru un numar mare de imigranti indieni in 1950 si 1960, a fost scena unor revolte violente in 1980. Insa aproape toate problemele Brixton-ului au fost redresate. De ce nu se pot aplica aceleasi solutii si Molenbeek-ului?

Raspunsul aduce o invinuire sistemului politic belgian, unul ce a adus o serie de reforme succesive in ultimii 40 de ani. Esecurile sunt in parte politice (guvernamentale), in parte politienesti si juridice, dar si economice (fiscale). Aceasta combinatie creeaza un vid institutional exploatat de teroristii jihadisti.

Citeste integral pe Politico.eu.