Cele patru revendicari clare ale celor 65.000 de romani aflati in strada

Nu mai spuneți că protestatarii nu știu ce vor, că nu au un program și niste revendicări clare. Ca să le aflăm trebuie doar să ascultăm vuietul pietei. Există patru revendicări clare și concrete ale zecilor de mii de români ieșiți ieri în stradă și atât președintele Klaus Iohannis, cât și ceilalți lideri politici din toate partidele nu le mai pot ignora. Oamenii nu mai permit să fie ignorați.

1. Cel mai larg adoptat avertisment/scandare pe străzi a fost “Corupția ucide” => Parlamentarii și membrii Guvernului nu mai trebuie să beneficieze de un statut privilegiat în fața legii și anchetelor de corupție, privilegiu de care ceilalți cetățeni nu au parte.

2. Oamenii au scandat repetat “Am votat 300, nu 600” => Micșorarea numărului de parlamentari.

3. Repetate scandări “Jos Corupția” / “Jos Sistemul” => Confiscarea integrală în termen de 3 luni a averilor politicienilor și oficialilor condamnați definitiv pentru corupție (banii furați dau energia acestui sistem corupt).

4. Repetate scandări “Românii vor schimbare”, „Toate partidele, aceeași mizerie”, „Toata partidele fură prin rotație” => Numirea unui prim-ministru care nu face parte dintre liderii actuali ai clasei politice românești.

Dacă ați mai auzit și alte sloganuri/revendicări preluate de majoritatea oamenilor aflați pe străzi, vă rog spuneți și le voi adăuga acestui articol. Subliniez că cele patru puncte de mai sus se bazează exclusiv pe cerințele oamenilor aflați în stradă (personal mi-aș fi dorit să aud/văd și altele, dar acestea au fost cele mai larg adoptate).

Nu putem include pe listă revendicări precum “Anticipate” deoarece atunci când s-a strigat asta o parte din piață a huiduit. Strigarea “Săriți cu toții că România nu e de vânzare“ este greu de sintetizat într-o revendicare coerentă și din nou, nu toți cei din piață au marșat la ea (deși, venind din zona galeriilor, a fost copios filmată de televiziuni).

Cârcotașii se plâng că oamenii care protestează nu au un lider. Nu asta este problema protestelor, ele au început fără un lider și se desfășoară în continuare (fără violență) în absența unui lider. Identificarea cu nume și prenume a unor lideri este imposibil să întrunească acceptul unanim al oamenilor din stradă și, prin urmare, va duce la fragmentarea protestului. Și deși reprezentanții clasei politice doresc asta (le-ar fi mai ușor să negocieze), așa ceva nu trebuie să se întâmple.