Proiectul de lege privind votul prin corespondenta a prins viteza in Comisia de cod electoral/ Autoritatea Electorala Permanenta urmeaza sa prezinte marti o prima forma a legii

PSD si PNL au cazut de acord, in cadrul sedintei comisiei de cod electoral de luni, in ceea ce priveste o serie de principii ale legii votului prin corespondenta, care urmeaza sa fie elaborata de catre Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) intr-un termen de doar 48 de ore. Legea se va aplica pentru alegerile parlamentare din 2016 si va fi completata pentru prezidentialele din 2019.

Presedintele comisiei, social democratul Gabriel Vlase, a cerut ca AEP sa vina cu trunchiul legii in termen de 24 de ore, pentru ca membrii comisiei sa inteleaga ”anumite chestiuni”. Or, legea trebuie sa fie complet elaborata pana miercuri la ora 16:00, cand comisia se va intalni din nou.

Vlase a mentionat ca, in urma discutiilor cu membrii AEP, a inteles ca exista deja o lucrare pentru legea votului prin corespondenta. Scheletul legii va fi discutat maine de catre comisie, iar forma finala va fi dezbatuta miercuri. Astfel, presedintele comisiei spera ca votul prin corespondenta sa ajunga in Senat saptamana viitoare.

Marton Arpad, reprezentantul grupului parlamentar al UDMR, a protestat in ceea ce priveste elaborarea legii intr-un termen atat de scurt. El a sustinut ca interventia lui Zgonea de saptamana trecuta i-a determinat pe cei de la PSD si PNL sa grabeasca legea prin comisie. Amintim ca, saptamana trecuta, Valeriu Zgonea i-a certat pe cei de la AEP, intrucat nu au fost ”in stare” sa vina cu un proiect al legii votului prin corespondenta, sustinad ca este o lipsa de respect.

”Saptamana trecuta, inainte de interventia lui Zgonea, am cazut de acord ca le vom da o saptamana sau doua celor de la AEP. Deci o saptamana mi se pare termenul corect pentru elaborarea legii. Nu mi se pare corect sa avem legi atat de repede elaborate, puse si votate. Avem experienta unor astfel de legi pe nepusa masa votate prin asumare. Cu taote aceste legi ne-am fript. Eu nu sunt pentru acest termen de 48 sau chiar 24 de ore”, a declarat Marton Arpad.

De asemenea, la sedinta de luni a comisiei de cod electoral, reprezentantii PSD, PNL si UDMR au raspuns la cele sase intrebari tehnice adresate comisiei de catre AEP, in ceea ce priveste elaborarea legii votului prin corespondenta.

• La ce tipuri de proces electoral se poate vota prin corespondenta? Alegeri parlamentare,  prezidentiale, europarlamentare, locale?
• Ce categorii de alegatori pot vota prin corespendanta, in functie de tipul de vot de la prima intrebare?
• Cand are loc inregistrarea alegatorior romani? Periodic, adica inainte fiecarui proces electoral, sau o singura data pana la formularea unei altei optiuni?
• Care este data limita pentru receptionarea votului exprimat? Ziua alegerilor sau o data anterioara zilei alegerilor?
• Au dreptul ca alegatorii care s-au inregistrat sa voteze prin corespondenta sa opteze sa voteze la o sectie de votare?
• Au dreptul alegatorii care si-au expediat votul sa opteze pt a vota la o sectie urmand ca votul exprimat prin corespondenta sa nu fie luat in considerare?

Pentru prima intrebare, Gabriel Vlase a sustinut ca PSD vrea ca legea sa se aplice incepand cu parlamentarele din 2016, iar pentru prezidentiale sa se faca o serie de completari. Or, PNL a declarat ca legea ar trebui sa se aplice pentru parlamentare, prezidentiale, dar si europarlamentare. Liberalul Mihai Voicu a mentionat ca aplicarea legii la un referendum national ar fi dificila tocmai datorita termenului de inregistrare al alegatorilor din diaspora.

UDMR nu a fost de acord ca legea sa se aplice pentru parlamentare, Marton Arpad a sustinut ca votul prin corespondenta ar putea sa fie practicat doar incepand cu prezidentialele din 2019.

”In conformitate cu prevederile legilor, doar pentru prezidentiale poate fi luat in considerare votul prin corespondenta. Pentru locale, circumscriptia electorale necesita domiciliul stabil sau resedinta.

Pentru europarlamentare trebuie sa fie evitat votul atat in tara de resedinta cat si in Romania in cazul aceleiasi persoane.

La un referendum national ar putea sa se discute probleme care vizeaza cetateanul din Romania, acesta plateste taxe si impozite in Romania. Nu ni se pare corect ca peste 1 milion de cetateni romani din diaspora sa-si spuna punctul de vedere in legatura cu, de exemplu, modalitatea de functionare a invatamantului sau sanatatii din Romania, atat timp cat ei nu platesc niciun leu pentru acel buget de stat.

Pentru parlamentare avem problema circumscriptilor electorale. Exista o circumscriptie pentru diaspora, deci nu avem o circumscriptie unica ca la prezidentiale. S-ar putea sa existe niste disproportii destul de mari, nu credem ca ar fi corect ca sa se faca votul prin corespondenta”, a sustinut Marton Arpad.

De altfel, intrarea in Parlament necesita atingerea unui prag electoral de cinci procente. UDMR a atins la limita pragul electoral la ultimele alegeri. Insa, daca bazinul electoral s-ar largi, prin votul in masa al romanilor din diaspora, UDMR-ul ar fi in pericol sa nu mai intre in Parlament.

Pentru a doua intrebare tehnica adresata de AEP, toate grupurile parlamentare prezente in comisie au fost de acord ca legea sa se aplice pentru cetatenii romani cu resedinta sau domiciliul stabil in afara granitelor.

De asemenea, toate partidele au sustinut ca inregistrarea alegatorilor din diaspora pentru votul prin corespondenta sa se faca cu 6 luni inainte de fiecare scrutin. Liberalii si social-democratii au mentionat ca voturile prin corespondenta trebuie sa fie primite pana intr-un termen de 2-3 zile inainte de scrutin. In vreme ce, UDMR a fost mai indulgent, Arpad a sustinut ca voturile prin corespondenta trebuie sa fie primite pana la ora 21:00, ora Romaniei, din ziua premergatoare votului.

Totii membrii comisiei au fost de acord ca atunci cand un cetatean roman din strainatate alege sa voteze prin corespondneta, el nu poate sa renunte la modalitatea de vot aleasa si sa se prezinte la sectia de vot. Liberalul Mihai Voicu a declarat ca alegatorii care au ales votul prin corespondenta ar putea sa voteze la sectia de vot daca predau plicul nefolosit autoritatiilor electorale, insa PNL poate sa fie de acord cu PSD pe aceasta tema pentru a nu ingreuna elaborarea legii.