Toti suntem Volkswagen: stiam, dar ne-a placut

Dezbaterea publică se duce încet-încet către ceea ce se ştia deja între cei care au condus vreodată o maşină, deci devine tot mai puţin interesantă pentru presă şi conspirationiştii cu gura mare.

1. Testele standard de consum şi emisii auto sunt destul de puţin relevante pentru condiţiile reale de trafic, diferite în funcţie de ţară, climă, rural/urban, congestie rutieră, stil de condus, etc. Orice variantă de test se adoptă, ea e fatalmente o simplificare convenţională a regimului real. Nu există nişte valori “reale”, fixe. Ca dovadă, nici un client n-a dat vreodată în judecată producătorul pentru ca maşina cea nouă consumă cam 0.5l/100km mai mult decât scrie în broşură, oricum ai da-o. E un fapt cumva asumat şi considerat firesc.

2. Există un compromis între reducerea de emisii si performanţele dinamice ale maşinii; cu cât e mai curată, cu atât devine mai lentă, ceea ce clienţilor nu le place, nici măcar celor eco-friendly, după cum o arată comportamentul revelat (adica vânzările), nu cel verbal.

3. Există un compromis între numărul sistemelor de siguranţă active şi pasive ale maşinii, pe de-o parte, plus diverse alte accesorii (toate, din ce în ce mai multe) ce fac noile modele mai mari şi mai grele decât versiunile vechi (după cum se observă cu ochiul liber); şi performanţă & emisii de cealaltă parte. Dacă vrei maşina cu ABS, EST, mii de airbaguri, aer condiţionat, cutie automată şi tot felul de alte motoraşe servo, asta are un preţ în consum şi emisii. Iar clienţii, în general, cam vor toate astea: ceea ce erau opţiune de lux acum 30 de ani începe să devină dotare standard.

4. Există un compromis între reducerea de CO2 şi cea de oxizi de azot in emisii: dacă apeşi prea tare pe una, creşte cealaltă. CO2 e gaz cu efect de seră, deci relevant pentru poluarea (şi încălzirea) globală; NOX sunt gaze fără efect de seră, dar cu impact mare pe poluarea locală, tranzitorie.

5. La un motor Diesel, compromisul (4) e mai delicat de realizat, deoarece el lucrează la temperaturi şi presiuni mai mari, deci mai mult azot din aer trece în oxizi. Optimizarea pentru ardere completă, deci pentru reducerea CO2, altor particule şi a consumului total de carburant, creşte NOX.

Principalul vinovat: Rudolf Diesel

6. In avantajul lor, motoarele Diesel au un randament mai bun decât cele pe benzină (cam cu 30% în medie), de aceea “dieselizarea” duce la o scădere totală a consumului de petrol de către autovehicule; şi au combustibil mai putin inflamabil. In dezavantajul lor, sunt mai complicate, mai grele şi mai scumpe. Până acum câteva decenii nici nu se puteau fabrica comercial motoare Diesel mici, pentru autoturisme; progresul tehnic recent a făcut asta posibil.

7. Reducerea de oxizi de azot în emisii la motoarele Diesel se face prin recircularea gazelor arse (ceea ce complică şi mai mult construcţia şi scade puterea maşinii) şi prin cataliza selectivă: introducerea unui ansamblu suplimentar de reductor cu uree pe traseul de evacuare. Dezavantajele sunt cele previzibile: scăderea puterii, îngreunarea maşinii cu un dispozitiv în plus, nevoia de a alimenta periodic filtrul cu uree (deci încă o consumabilă ce trebuie urmărită, ceea ce nu-i o problemă la motoarele mari de vapoare şi camioane, întreţinute profesionist, dar poate fi la autoturisme individuale) şi costurile mari. Plus o mică creştere în emisia de CO2 (deci iarăşi, se strică în partea cealaltă) şi isterizări ale publicului tabloid privind posibile emisii de amoniu.

8. In ciuda tutror complicaţiilor de mai sus, maşinile s-au ameliorat enorm în timp, fiind în medie mai sprintene şi mai puţin poluante decât în trecut, atât cele cu motoare Otto (pe benzină) cât şi cele Diesel (pe motorină). Şi apropo, cu ocazia asta ne amintim şi cine le-a inventat! S-au perfecţionat atât datorită concurenţei între producători, cât şi impunerii prin politică publică a standarde tot mai stringente de securitate, iar mai nou de emisii şi consum.

9. O problema o reprezintă impactul acestor standarde tot mai stricte în acele situaţii în care e necesar un compromis între obiective – de exemplu, securitate vs consum; sau CO2 vs NOX – în special atunci când nu toţi legiuitorii înţeleg această idee de laşi-într-o-parte-ca-să-câştigi-în-alta, impus de realitatea tehnică. In UE s-a preferat consumul mai redus de combustibil şi controlul strict al CO2; în SUA au fost mai relaxaţi cu consumul la 100 km (se ştie) dar mai stricţi cu testarea NOX. Ca atare, maşinile europene sunt mai mici, consumă mai puţin petrol, deci emit mai puţin CO2; dar emit mai multe NOX şi particule, la putere egală. Această structură a flotei auto a fost modelată de politica publică (legi) ce a funcţionat ani la rând, atât cea specifică sectorului (standarde de emisii, etc) cât şi de cea fiscală: impozitarea mult mai apăsată a carburanţilor în Europa, principalul stimulent pentru scăderea consumului.

Citeste intreg aticolul si comenteaza pe Contributors.ro

Toti suntem Volkswagen: stiam, dar ne-a placut

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”