„Toxic, narcisist, manipulator”… concepte de psihologie adesea folosite greșit și ce înseamnă de fapt

În mediul online, fie că e vorba despre Facebook, Instagram sau TikTok, cel mai probabil că ați întâlnit adesea termeni din vocabularul psihologic. Și nu asta e ceva rău ci faptul că, deși de multe ori sunt folosiți cu bune intenții, în scop educativ, există și la fel de multe situații în care utilizarea lor este folosită în mod abuziv, critic, ceea ce poate dăuna. Și ne referim în special la termeni precum „toxic”, „narcisist”, „declanșator” (”trigger”) sau „manipulator”, care provoacă adesea confuzie. Folosiți fără prea multă prudență, folosiți în mod greșit, acești termeni denaturează adevărul.

Încercăm să explicăm cum sunt folosiți în mod greșit și care sunt definițiile lor corecte.

Toxic

„Toxic” este termenul poate cel mai des folosit, și pe care mulți dintre noi ni l-am însușit și îl utilizăm în mod greșit.

De la sfârșitul anilor 90, de când Britney Spears a cântat despre dragostea toxică, aproape orice lucru care provoacă disconfort sau conflict între două persoane a fost numit „toxic”. Inclusiv o conversație în contradictoriu cu un prieten poate avea ca finalitate etichetarea respectivului prieten ca fiind o persoană toxică. Un alt exemplu este cel în care angajații nemulțumiți fac referire la locul de muncă și îl cataloghează drept unul toxic.

În realitate, însă, relațiile toxice sunt mult mai rare. Forme de toxicitate (în sensul corect al termenului) sunt acelea în care unei persoane i se creează în mod deliberat un prejudiciu emoțional, în care două persoane aflate într-o relație se rănesc reciproc în mod constant dar nu par să se poată separa, în care o persoană este ținută captivă în obiceiuri autodistructive (cum ar fi consumul de droguri), pentru că acest lucru îl avantajează pe – să-i zicem – „agresor”.

Relațiile abuzivedin punct de vedere emoțional, în care unul dintre parteneri simte că nu-l poate părăsi pe celălalt, iar celălalt partener, posibil din teama de a rămâne singur, încurajează și alimentează această convingere, în timp ce îl devalorizează constant pe primul, sunt toxice pentru toți cei implicați. Însă doar faptul că descoperi că relația în care te afli nu funcționează sau că ai de-a face cu o persoană pe care o consideri dificilă, nu se califică pentru categoria de relație toxică.

Potrivit psihologului Diana Niculescu, citată de Smartliving.ro, este catalogată drept relație toxică orice relaționare distructivă între doi parteneri, putând include gelozie, dominație, manipulare, egoism, disperare, posesivitate, respingere, abandon, invalidare, agresivitate, abuz emoțional fizic sau verbal ori neglijare emoțională. Un studiu din 2007 a arătat că există o reală legătură între abuzul emoțional și tulburările de alimentație, trăsătura centrală a experiențelor abuzive fiind invalidarea emoțională.

Narcisist

„Narcisist” este un alt termen greșit înțeles și folosit în special în online, ca și diagnostic atribuit oricărei persoane care pare neîndreptățită sau egocentrică. În mod generic, este etichetată ca narcisistă o persoană care nu este de acord și nu vrea să asimileze punctul de vedere al unei alte persoane sau care încearcă să atragă atenția prin exprimarea cu voce tare a unei opinii pe care ceilalți ar prefera să nu o audă.

De asemenea, mai este frecvent folosit cu semnificație negativă – universal sau ocazional – pentru un fost partener dintr-o relație romantică terminată prost.

Termenul de „narcisist” descrie însă mult mai mult și se referă la o încredere exagerată în propriul talent, o importanță de sine mult prea mare, fantezii de putere, obiceiul de a profita de oameni, o adâncă nevoie de admirație și o incapacitate de a accepta criticile.

În cazuri extreme, narcisismul poate duce la dificultăți în procesarea informațiilor, individul respingând orice sursă care nu îl flatează, căutând în schimb informații noi pentru a-și susține importanța de sine. Narcisiștii sunt adesea aroganți și se simt total îndreptățiți să exploateze oamenii din jurul lor, ceea ce de altfel și fac. Adevărații narcisiști nu sunt pur și simplu egocentrici; ei nu se pot simți bine cu ei înșiși dacă nu reușesc să „stoarcă” laude și lingușiri. Ținând cont de acest lucru, a numi un fost partener „narcisist” este, de obicei, o exagerare.

Declanșator (trigger)

Probabil că ați întâlnit termenul „declanșator” folosit pentru a desemna sentimentul de a fi atât de ofensat de ceva încât să vă simțiți agitat și înfuriat. Privite lucrurile așa, unii consideră că, de exemplu, a vedea pe o rețea de socializare fotografia unui cunoscut într-un ambient luxos – cum ar fi un hotel scump, să zicem -, stând relaxat cu un cocktail în mână sau într-o companie de invidiat, este un declanșator.

În realitate, a fi expus unui declanșator înseamnă a fi expus unei experiențe senzoriale – o priveliște, un sunet sau un loc, de exemplu – care îți aduce aminte de un eveniment traumatic pe care l-ai trăit tu, în realitate. Declanșatorii reali pot provoca simptome de anxietate ridicată sau chiar flashback-uri. Imaginați-vă o persoană implicată într-un accident de mașină: a conduce din nou o mașină ar putea, pentru o vreme, să provoace o anxietate incontrolabilă. În interiorul creierului acestei persoane este ca și cum accidentul de mașină se întâmplă din nou. Acesta este motivul pentru care atât de multe cărți, filme, podcast-uri și alte mijloace de comunicare conțin „avertismente de declanșatori”: pentru a ajuta persoanele care au avut experiențe traumatice să decidă la cât de mult stimul sunt dispuse să se expună.

Uneori, oamenii folosesc cuvântul „declanșator” chiar și pentru a spune că o remarcă făcută de o altă persoană i-a făcut să aiba o reacție incontrolabilă. Această utilizare implică faptul că reacția accentuată sau chiar explozivă este în întregime responsabilitatea celeilalte persoane. Chiar dacă acest lucru minimalizează experiențele celor care au trecut prin evenimente traumatice reale, implică și faptul că nu putem face nimic pentru a ne atenua reacțiile. Prin urmare, a fi mai conștienți de adevăratul sens al termenului „declanșator” ne poate ajuta să ne punem propriile reacții în perspectivă.

Manipulator (gaslighting)

În 2022, dicționarul Merriam-Webster a ales „gaslighting” ca fiind cuvântul anului, și asta pentru că a fost și încă este folosit destul de des în spațiul online pentru a desemna o persoană care și-a exprimat o opinie diferită, care a fost insensibilă sau nu a fost de acord cu persoana care a făcut o postare sau a realizat un videoclip. Conflictele interpersonale de acest gen au fost etichetate ca fiind manipulări, fără ca folosirea termenului să fie făcută într-un mod corect.

Ca și în cazul narcisismului, adevărata manipulare se referă la ceva mai grav decât sugerează exemplul dat mai sus, pentru că este vorba despre inducere în eroare cu rea-intenție sau manipulare psihologică abuzivă.

O exemplificare realistă este un film din 1944 în care acțiunea are în centru un soț care minimiza temerile soției sale, contrazicând și negând experiențele ei reale și mințind-o pentru a ascunde un plan secret. În viața reală, acest tip de abuz interpersonal poate fi mult mai subtil. „Ești prea sensibilă” ar putea fi un mod în care o persoană ar putea nega realitatea experienței altei persoane. „Nu s-a întâmplat așa, și tu știi asta” ar putea fi un alt mod, în care încearcă să o convinga că versiunea ei despre evenimente nu a avut loc niciodată.

Folosirea termenului „manipulator” cu atâta dezinvoltură are efectul de a-i consuma puterea și acuratețea, care, altfel, ar putea pune în lumină calitățile abuzive ale unei relații. Postările din social media care intenționează să atragă atenția asupra acestei dinamici psihologice întunecate pot obține, de fapt, efectul opus, ascunzând-o prin exagerare.

A fi manipulator înseamnă a induce îndoiala sau a submina încrederea celuilalt prin propria percepție, memorie, judecată sau sănătate mintală. Se referă la comportamentul abuziv al unei persoane care, de obicei, dorește să dețină controlul asupra altcuiva sau să-și atingă propriile scopuri. Persoana manipulatoare poate folosi tactici precum negarea evenimentelor reale, contrazicerea a ce spune celălalt, răstălmăcirea informațiilor, lăudarea sau criticarea intermitentă, crearea de confuzie, izolarea socială sau orice alt comportament menit să erodeze încrederea și sănătatea mentală a victimei.

Manipularea poate avea consecințe grave asupra sănătății mentale a victimei, aducând confuzie, anxietate, depresie, sentimente de vinovăție și senzația de izolare.

Sursa foto: Dreamstime.com