Ce promite un socialist pentru a deveni candidatull Partidului Democrat la Casa Alba. Bernie Sanders, candidatul anti-sistem

Campania pentru prezidentialele SUA din 2016 a inceput inca din 2015. Pana acum, cinci democrati s-au inscris in cursa pentru nominalizarea partidului, in vreme ce vice-presedintele Joe Biden ia in considerare o posibila candidatura. In interiorul Partidului Republican lupta pentru primare este mai crancena, 17 candidati inscrindu-se in cursa. Alegerile preliminare, care se desfasura in SUA in perioada februarie-iunie 2016, sunt extrem de importate, stabilind cine va fi candidatul republican si cel democrat, deci cine va primi intreaga sustinere a celor doua mari partide americane.

• Hotnews prezinta profilul primilor trei clasati in randul democratilor si republicanilor, promisiunile politice facute cetatenilor americani si controversele care le-ar putea afecta sansele de a ajunge la Casa Alba.
• Hillary Clinton – cel mai bine plasat candidat al democratilor, cu cateva cadavre politice in dulap
• Donald Trump, vedeta republicanilor care scandalizeaza opinia publica cu fiecare iesire. Ultima data a scos afara un ziarist de la conferinta de presa cu bodyguarzii
• Maine vom publica profilul candidatului republican Jeb Bush.

Bernie Sanders (73 de ani), socialist independent, candideaza pentru nominalizare Partidului Democrat, senator de Vermont. Socialistul Bernie Sanders este principalul contracandidat al fostului secretar de stat Hillary Clinton pentru nominalizarea democratilor la alegerile prezidentiale SUA din 2016. Desi Hillary Clinton conduce in sondaje cu 24 de puncte procentuale, Sanders, considerat un candidat anti-sistem, cu viziuni socialiste, care doreste sa transforme sistemul social american intr-unul asemanator modelului scandinav, a recuperat in ultima luna 12 puncte procentuale.

Senatorul de Vermont a reusit sa castige sustinerea democratilor socialisti, devansand-o chiar pe Clinton cu opt puncte procentuale in sondajele din statul New Hampshire. Insa, media americana continua sa vada urcare in sondaje a lui Bernie Sanders ca fiind o senzatie de vara, care se va stinge atunci cand alegatorii vor incepe sa se gandeasca serios cu privire la cine va fi in final nominalizarea partidului pentru prezidentiale.

Washington Post scrie ca, desi Bernie Sanders nu are sanse sa castige nominalizarea Partidului Democrat la prezidentialele SUA din 2016, intrucat politica promovata de acesta este mult prea la stanga pentru majoritatea electoratului democrat, el poate sa afecteze campania lui Hillary Clinton, fortand-o pe aceasta sa abordeze politici mai liberale in ceea ce priveste taxele scolare universitare si salariul minim federal, tocmai pentru a-si putea extinde electoratul.

Principalele teme si propuneri politice ale campaniei electorale a lui Bernie Sanders pentru prezidentiale:

• promovarea unui sistem de sanatate universal
• majorarea beneficiilor sociale
• eliminarea taxelor scolare pentru invatamantul universitar
• dublarea salariului minim federal
• investitii in infrastructura pentru crearea unor noi locuri de munca
• investitii in programe pentru introducerea tinerilor in piata muncii
• dizolvarea marilor institutii financiare
• eliminarea inegalitatii dintre sexe in piata muncii, o femeie din SUA primeste 78 de centi pentru fiecare dolar castigat de un barbat
• eliminare inegalitatii rasiale, care, sustine Sanders, este raspandita in intreaga administratie americana
• introducerea finantarii de la stat a campaniilor electorale
• oprirea exportul de capital al marilor corporatii catre conturile bancare din paradisurile fiscale

Bernie Sanders si-a anuntat candidatura pentru prezidentialele SUA din 2016 la sfarsitul lunii aprilie, atunci cand NBC a scris urmatoarele: „Desi Bernie Sanders nu va castiga, ideile sale sunt castigatoare”. Desi candideaza pentru nominalizarea partidului democrat, septuagenarul nu este membru al partidului. Sanders se identifica ca fiind un socialist independent, cu o experienta de 24 de ani in Congresul Statelor Unite, dintre care si-a petrecut 16 ani ca singurul reprezentant al statului Vermont in Camera Reprezentantilor.

Ulterior, Sanders a fost ales in 2007 ca senator al statului Vermont.

Ascensiunea politica a candidatului democrat arata oarecum bizar, Sanders obtinand prima pozitie publica in 1981, ca primar al orasului Burlington din Vermont, cu o populatie care nu depasea 42 000 de oameni, potrivit ultimului recensamant.

Anterior, Bernie Sanders a pierdut cinci curse electorale consecutive pentru primaria orasului Burlington. Totusi, contracandidatul lui Clinton a reusit sa fie primul primar independent al unui oras american, intr-o tara cu un sistem bipartit. Zece ani mai tarziu, Sanders a ajuns in Congres, pastrandu-si insa pozitia de independent, fiind singurul reprezentant al unui stat american fara vreo afiliere politica.

Insa, de-a lungul carierei sale in Congres, Sanders a ales compromisul, votand in special cu tabara democratilor. Senatorul a fost recent criticat de catre socialistii americani pentru sustinerea unor politici mult prea “conservatoare”, in viziunea acestora, dar si pentru dorinta sa de a obtine nominalizarea democratilor, in loc sa intre in cursa prezidentiala ca independent, explica Politico.

Bernie Sanders si-a pastrat convingerile politice si in ceea ce priveste votul Congresului pentru autorizarea razboiului din Irak. Atunci, ca membru al Camerei Reprezentantilor, Sanders a votat impotriva Rezolutiei Irak, in vreme ce, Hillary Clinton a sustinut prin votul ei din Senat actiunile militare americane impotriva dictaturii lui Saddam Hussein. Insa, senatorul de Vermont sustine ca votul pro-razboi al fostului secretar de stat nu o descalifica pe aceasta din cursa pentru nominalizarea democratilor la prezidentiale.

Programul politic care i-a adus lui Sanders suportul democratilor socialisti include promovarea unui sistem sanitar universal, care sa ofere ajutor medical tuturor americanilor, chiar daca nu au asigurare de sanatate, majorarea benefiicilor sociale si dizolvarea celor mai mari institutii financiare americane. Senatorul statului Vermont a afirmat, atunci cand si-a lansat candidatura: “Bancile americane sunt mult prea mari pentru toti banii cetatenilor”. Discursul lui Sanders impotriva marilor institutii financiare este mult mai virulent decat cel al contracandidatei sale, fapt care poate fi inteles si din lista donatorilor care sustin financiar campania electorala a celor doi oameni politici.

Campania lui Sanders se bazeaza pe mici donatii, suma medie a unei donatii este de 31 de dolari, dar si pe donatii din pa rtea sindicatelor, care trebuie sa se inscrie in limita legala de maximum 2 700 de dolari. De altfel, Bernie Sanders a refuzat vehement sprijinul unui super PAC, care ar putea sa stranga sume de bani nelimitate. Atunci cand un politician din Vermont a incercat sa puna bazele unui super PAC, care sa sustina financiar campania lui Bernie Sanders, acesta i-a cerut sa renunte imediat la idee, argumentand ca nu vrea sa aiba o datorie politica catre milionari si miliardari, in cazul in care va ajunge viitorul ocupant al Casei Albe.

De asemenea, candidatul democrat a stabilit chiar ca una dintre temele campaniei sale sa fie sustinerea finantarii de la bugetul federal a campaniilor electorale, pentru a elimina astfel influenta super PAC-urilor, care sunt vazute drept o cale legala pentru coruptie si trafic de influenta. “Aceasta nu mai este democratie, aceasta este oligarhie”, a afirmat Bernie Sanders in programul sau politic.

Decizia lui Bernie Sanders de a-si finanta cursa pentru Casa Alba pe mici donatii nu este unica, campania pentru prezidentialele din 2008 a lui Barack Obama s-a bazat pe donatii de 200 de dolari in medie. Insa, actualul presedinte nu a trebuit sa se confrunte in 2008 cu candidati sustinuti financiar de milioanele de dolari adunati de super PAC-uri, care erau in acel moment ilegale.

Senatorul de Vermont a reusit sa stranga, potrivit ultimului raport financiar, 15,2 milioane de dolari, 75% din aceasta suma provenind din donatii de sub 200 de dolari

Or, Hillary Clinton beneficiaza de suportul super PAC-ului Priorities USA Action, care a strans 20,5 milioane de dolari in ultimele doua luni pentru fostul secretar de stat.

Alte 47,5 milioane de dolari au fost stranse de fostul secretar de stat prin intermediul campaniei sale oficiale, potrivit ultimului raport financiar, insa aceasta a organizat mai multe evenimete de strangere de fonduri in comparatie cu senatorul Sanders.

Programul politic a lui Hillary Clinton nu este atat de vehement indreptat impotriva institutiilor financiare, ori a managerilor marilor fonduri de investitii, ceea ce a permis fostului secretar de stat sa stranga in jur de 1,6 milioane de dolari in campania oficiala de la persoane care lucreaza in sistemul financiar. Business Insider explica ca fostul secretar de stat are o politica mai moderata in ceea ce priveste Wall Street-ul, asta prin comparatie cu contracandidatii sai democrati sau chiar cu Barack Obama. Actualul presedinte a declarat in 2009 ca: “Wall Street-ul e reprezentat de acei motani grasi care se cheama bancheri”.

NBC sustine ca Bernie Sanders nu este vazut drept liderul miscarii democrate, ci mai degraba un soldat loial si pasionat. Or, cei mai importanti finantatori ai Partidului Democrat o prefera pe Clinton pentru opiniile sale politice moderate, in comparatie cu socialismul lui Sanders. “Sanders este mult prea la stanga pentru a castiga alegerile”, scrie sursa citata.

Cel mai important rol al lui Sanders in campania electorala, potrivit NBC, este de a o impinge pe Clinton, prin discursul sau populist, spre politici sociale progresive, precum un salariu minim de 12 dolari pe ora sau chiar mai mult, educatie universitara gratuita pentru toti studentii americani care urmeaza universitati publice. Sanders va pleda in mod agresiv pentru aceste politici, iar Clinton va fi pusa in pozitia de a adopta optiunile mult mai progresive ale septuagenarului, pentru a-i atrage electoratul de stanga al senatorului.

Planul politic al Lui Bernie Sanders pentru prezidentialele din 2016 se bazeaza pe reducerea inegalitatilor economice. Senatorul de Vermont promite ca va stopa exportul de capital al marilor corporatii catre conturile bancare din paradisurile fiscale, prin care se evita plata taxelor.

Septugenarul promite, asemenea lui Clinton, masuri socialiste care pun in prim plan muncitorii americani. Sanders doreste sa dubleze salariul minim federal, de la 7,25 dolari pana la 15 dolari pe ora. De asemenea, senatorul de Vermont sustine investitii majore in infrastructura, care se vor ridica la peste un trilion de dolari in urmatorii cinci ani, si vor crea 13 milioane de noi locuri de munca.

Bernie Sanders sustine ca vrea sa creeze un milion de locuri de munca pentru tinerii americani prin investirea a 5,5 miliarde de dolari in programe de instruire si integrare pe piata muncii a tinerilor. Insa, aceasta nu este singura politica propusa de Sanders, prin care senatorul vrea sa faca mai usoara viata pentru tinerii americani.

Candidatul democrat promite eliminarea taxelor scolare pentru tot invatamantul universitar, care ar implica costuri guvernamentale de 70 de miliarde de dolari in fiecare an.Senatorul de Vermont incearca sa obtina votul electoratului feminin printr-o serie de masuri care sa oblige angajatorii la plata egala a femeilor. In prezent, o femeie din America castiga 78 de centi pentru un dolar castigat de un barbat care executa aceeasi munca.

Sanders promite un sistem sanitar universal, care sa asigure servicii medicale pentru toti cetatenii americani, indiferent daca au sau nu au asigurare de sanatate. Senatorul de Vermont isi concetreaza discursul si asupra Wall Street-ului. Acesta promite dizolvarea marilor institutii financiare, care au dus la caderea bursei de pe Wall Street in 2008 si la recesiunea economica globala din perioada urmatoare.

O alta tema importanta abordata de Bernie Sanders este inegalitatea rasiala. Senatorul pledeaza pentru o serie de masuri care sa elimine ceea ce el numeste cele cinci violente indreptate impotriva afro-americanilor: violenta fizica, politica, legala si economica. Bernie Sanders sustine ca nu doar fortele de politie discrimineaza afro-americanii, aceasta atitudine fiind raspandita in intreaga administratie americana.

In ciuda faptului ca inegalitatea rasiala a devenit una dintre temele principale ale campaniei electorale a lui Bernie Sanders, alegatorii afro-americani sunt reticenti sa-l voteze pe senatorul unui stat unde 95% din populatie este alba. La sfarsitul lunii iulie, activistii de la “Vietile negrilor conteaza” au invadat o intalnire de campanie din Seattle a lui Bernie Sanders.

Senatorul a fost huiduit de activistii afro-americani, intrucat a declarat ca: “Desigur ca vietile negrilor conteaza, mi-am petrecut ultimii 50 de ani de viata lupatand pentru drepturi civile”. Bernie Sanders a fost arestat la un protest impotriva segregarii rasiale a universitatilor in 1962, insa, in ciuda istoriei sale in ceea ce priveste lupta pentru egalitatea rasiala, senatorul ramane putin cunoscut in randul comunitatii afro-americane.

“Sanders, un independent care se alatura adeseori cauzelor democratilor, incalca cele mai multe reguli ale politicii din Statele Unite. El se denumeste cu mandrie socialist, o eticheta umilitoare pentru republicani si evitata de cei mai multi democrati. Ii lipseste sarmul debordant, nu strange adeseori mainile sustinatorilor sai, iar discursurile sale sunt lipsite de mici glume care sa destinda atmosfera. […] Pana acum, sustinerea in randul democratilor progresivi castigata de Sanders, a determinat-o pe Hillary Clinton sa-si orienteze discursul politic mai la stanga. Fostul secretar de stat si-a inasprit remarcile la adresa Wall Street-ului si a pledat pentru reforma sistemului judiciar, care sa se bazeze pe reeducarea detinutilor, ci nu izolarea lor de societate”, scrie Observer.

Background

Cum se desfasoara alegerile in Statele Unite. Campania electorala din SUA a inceput din 2015, prin lansarea in cursa electorala a candidatilor care doresc sa obtina nominalizarea Partidului Democrat, respectiv a Partidului Republican, pentru cea mai inalta functie din tara. Alegerile primare sunt deosebit de importante in SUA, desfasurandu-se in fiecare stat american, unde se decide care este candidatul sustinut de intreagul mecanism al partidului, intr-un sistem politic bipartit.

Cele doua mari partide stabilesc candidatii pe care-i nominalizeaza la prezidentiale intr-o conventie nationala, unde sunt prezenti delegati din fiecare stat, alesi fie prin intermediul alegerilor primare, fie prin „caucus”.

Prima metoda de alegere a delegatilor este reprezentata de asa-numitul „caucus” , o intalnire a membrilor organizatiei de stat a partidului, unde se stabilesc delegatii, precum si candidatul sustinut la conventie. 11 state din cele 50 vor apela in 2016 la un “caucus”, finantat de catre organizatia de stat a partidului, pentru a stabili candidatul pentru alegerile prezidentiale.

Or, modalitatea preferata de a stabili candidatul republican, respectiv democrat, nominalizat pentru prezidentiale, e reprezentata de alegerile primare, organizate de catre guvernele a 45 de state americane. Iowa, Nevada, Minneasota, Hawaii si Colorado sunt singurele state in care republicanul sau democratul care va ajunge la Casa Alba sunt alesi exclusiv prin “caucus”, potrivit site-ului uspresidentialelectionnews.com.

In cadrul alegerilor primare, toti cetateni care se inregistreaza ca republicani sau democrati pot vota candidatul preferat pentru nominalizarea partidului la prezidentiale. Alegerile primare sunt preferate de mai multe organizatii de stat ale republicanilor si democratilor, tocmai pentru ca sunt finantate din bugetul guvernelor statale, sustine The Washington Post.

Alegerile primare si “caucus”-urile vor avea loc in perioada februarie-iunie 2015. In vreme ce, convetiile nationale ale celor doua mari partide vor fi organizate in luna iulie. Astfel, Conventia Nationala a Partidului Democrat va avea loc pe 25-26 iulie 2016 In Philadelphia, scrie The Washington Post. Iar Conventia Nationala a Partidului Republican va fi organizata pe 18-21 iulie 2016 in Cleveland, potrivit CBS News.

Ce sunt super PAC-urile? Super PAC-urile (super political action committees) sunt comitete speciale independente, care strang donatii directe in numele candidatiilor la prezidentialele SUA, nelimitate de lege la suma de 2 700 de dolari. Desi legea limiteaza donatiile directe catre un candidat , nimic nu poate opri un super PAC, care are un statut asemanator cu al unei companii, sa acumuleze donatii in valoare de milioane de dolari in beneficiul unui candidat, in numele libertatii de exprimare prevazuta de Amendamentul 1 din Constitutia SUA.

Totusi, legea interzice coordonarea actiunilor Super PAC-urile cu actiunile campaniei oficiale a unui candidat, practic candidatul nu poate comunica ca Super PAC-ul dupa anuntarea oficiala a intrarii sale in cursa electorala. Super PAC-urile pot decide in mod independent pe ce sunt cheltuiti banii obtinuti din donatii. De regula, directorii super PAC-urile sunt apropiati ai candidatilor, astffel, super PAC-ul Priorities USA Action, care sprijina candidatura lui Hillary Clinton, este fostul manager al campaniei prezidentiale a lui Barack Obama.

Super PAC-urile au devenit posibile dupa doua decizii ale Curtii Supreme a Statelor Unite din 2010. Astfel, Curtea Suprema a decis, in iulie 2010, ca nu poate limita dreptul la libera exprimare al companiilor sau diferitelor organizatii, or, interzicand unei companii sa se exprime prin intermediul unui clip publicitar, film sau alta modalitate, ar incalca primul amendament din Constitutie, care garanteaza libertatea de constiinta si de exprimare.

Super PAC-urile sunt extrem de controversate, fiind vazute ca o cale legalizata pentru coruptie, intrucat permit companiilor si afaceristilor sa doneze milioane de dolari pentru campania unui candidat. Donald Trump, singurul candidatul la prezidentialele SUA din 2016 care isi poate permite finantarea propriei campanii electorale, avand o avere estimata la 8 miliarde de dolari, a declarat public ca este propriul sau super PAC si refuza donatii de milioane de dolari din partea lobbystilor, potrivit Wall Street Journal.

NOTA Informatiile prezentate in acest articol au fost preluate din urmatoarele surse media: site-ul realclearpolitics.com, The New York Times, The Huffington Post, MSNBC, NBC, Business Insider,berniesanders.com, The Huffington Post, site-ul college.usatoday.com, The Washington Post,CNN.