EXCLUSIV In ce stadiu sunt, in prezent, discutiile pe proiectul noii legi a Educatiei: Documentul cu propunerile la lege si ce spune ministrul Educatiei
Gradinita obligatorie, program de „preprofesionalizare” pentru absolventii gimnaziului cu note sub 5 la Evaluarea Nationala, eliminarea obligatiei ca directorii de scoli sa isi asume raspunderea publica pentru performantele institutiilor pe care le conduc. Asa arata cateva dintre propunerile facute pana acum de sindicate, de directiile din Ministerul Educatiei si de diferite asociatii la proiectul noii legi a educatiei. HotNews.ro a intrat in posesia documentului elaborat zilele acestea de Ministerul Educatiei, care reuneste propunerile de pana acum si care „nu are alta semnificatie decat baza de discutie”, a declarat ministrul Sorin Cimpeanu.
HotNews.ro va prezinta documentele de lucru ale Ministerului Educatiei pentru noua lege a invatamantului. Printre prevederile draftului se numara introducerea finantarii de baza si pentru copiii din crese, eliminarea posibilitatii ca elevii de clasele a XI-a si a XII-a sa aiba manuale scolare gratuite si intarirea inca si mai mult a Inspectoratelor scolare judetene, prin acordarea rolului de a aloca finantarea de baza in preuniversitar.
Sorin Cimpeanu
Foto: Agerpres
Contactat de HotNews.ro, ministrul Educatiei, Sorin Cimpeanu, a confirmat existenta acestui document si a explicat ca „dupa cele 10 zile de dezbateri pe marginea noului proiect al legii educatiei, s-a avansat o serie de propuneri, unele dintre ele coerente, altele antagonice. Ministerul Educatiei a organizat aceste dezbateri pe 3 grupuri de lucru: unul pe preuniversitar, unul pe universitar si al treilea: statutul cadrului didactic, care a reunit invatamantul universitar si pe cel preuniversitar„.
„A rezultat o serie de propuneri cu titlu de draft, unele dintre ele fiind antagonice. Le-am solicitat colegilor din Ministerul Educatiei sa integreze toate propunerile facute pe cele 10 zile, le-am transmis departamentului juridic din Minister, pentru ca sunt aspecte de ordin juridic si de tehnica legislativa si avem un prim draft care nu are alta semnificatie decat baza de discutie. El nu poate fi numit draft al proiectului legii educatiei, pentru ca am tinut sa inseram toate propunerile si multe dintre ele sunt antagonice„, a declarat pentru HotNews.ro ministrul Cimpeanu.
Pe scurt, care sunt noutatile din acest proiect de lege a educatiei:
- introducerea finantarii de baza si pentru copiii din crese (justificarea ministerului educatiei: In acest fel vom avea cifra de scolarizare si la anteprescolari, indeosebi in gradinitele care ii primesc deja de cativa ani de zile)
- gradinita sa fie obligatorie
- scolile particulare sa functioneze „cu un numar de elevi aprobat la nivelul fiecarei unitati de invatamant in parte” – adica invatamantul particular sa nu fie obligat, asa cum sunt scolile de stat cu personalitate juridica, sa aiba minimum 300 de elevi, de exemplu, pentru a functiona
- de aceeasi exceptie ar urma sa beneficieze si scolile din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala – potrivit unei propuneri trimise de Ministerul Apararii Nationale, care prevede urmatoarele: „Prin exceptie de la prevederile alin. (1), numarul minim de elevi necesar pentru ca o unitate de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala sa aiba personalitate juridica, se stabileste prin ordine ale conducatorilor acestor institutii.”
- pentru absolventii clasei a VIII-a cu media de admitere la liceu sau cu media la Evaluarea Nationala mai mica de 5, „se organizeaza un program de preprofesionalizare, cu durata de 1 an, dupa clasa a VIII-a”.
- absolventii acestui program de preprofesionalizare se vor putea inscrie pentru admiterea in invatamantul profesional (propunerea apartine Centrului National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic – CNDIPT)
- infiintarea unor Centre pentru Copil si Familie (CCF), pentru copii cu varste intre 1 si 6 ani
- invatamantul de arta si cel sportiv sa inscrie elevi „incepand cu invatamantul primar” (fata de gimnazial, cum e acum)
- infiintarea unei Comisii Nationale pentru Pluralism Educational (formata din reprezentanti ai Ministerului/inspectoratului scolar, ai ARACIP, ai asociatiilor/fundatiilor/federatiilor, mediului academic), care sa coordoneze activitatea din invatamantul preuniversitar particular
- o alta propunere prevede ca „formatiunile de studiu din educatia timpurie se constituie, de regula, in grupe omogene de varsta, dar nu exclude constituirea, in situatii justificate, a unor grupe eterogene si repartizarea fratilor, prietenilor de varste diferite in cadrul aceleiasi grupe”. Motivarea: „In educatia timpurie e benefica si recomandata (si pentru cei mici si pentru cei mai mari) interactiunea copiilor de varste diferite”
- prin lege, profesorul va putea recomanda folosirea la clasa nu numai a manualelor, dar si a auxiliarelor didactice
- prin lege, elevii de la clasa a XI-a si a XII-a ar putea sa nu mai aiba manuale gratuite: „Elevii si profesorii din invatamantul obligatoriu de stat si particular acreditat/autorizat beneficiaza de manuale scolare gratuite” [in fapt, nici in prezent nu primesc manuale gratuite, insa propunerea perpetueaza si face mai clara aceasta situatie].
- la examenul de Evaluare Nationala de la finalul clasei a VIII-a, proiectul scoate din actuala lege examenul transdisciplinar la Matematica si stiinte, examenul scris la Limba straina, proba practica de folosire a calculatorului si proba orala transdisciplinara de evaluare a competentelor civice si sociale (toate prevazute de Legea nr. 1/2011) si mentine structura de examene care se aplica in prezent: examen scris la Limba si literatura romana, examen scris la Limba materna si examen scris la Matematica.
- introduce nota minima pentru admiterea la liceu si in scoala profesionala: „Admiterea in invatamantul liceal si profesional se poate realiza numai pentru absolventii invatamantului gimnazial a caror medie de admitere la clasa a IX-a/medie la evaluarea nationala* este cel putin 5”.
- proiectul de lege prevede ca „absolventii de invatamant gimnazial caror medie de admitere la clasa a IX-a/medie la evaluarea nationala* este mai mica de 5, se pot inscrie in clase de preprofesionalizare, cu durata de 1 an, dupa clasa a VIII-a.”
- in consiliile de administratie ale scolilor, profesorii castiga un loc, iar reprezentantul consiliului local nu se mai regaseste
- proiectul prevede eliminarea articolului recent introdus prin care elevii isi castigasera dreptul sa participe la sedintele consiliului de administratie in care se dezbat aspecte privind elevii
- in invatamantul privat, locul reprezentantului consiliului local din consiliul de administratie este luat de un reprezentant al primarului
- proiectul elimina obligatia ca, in scolile cu predare integrala in limbile minoritatilor nationale, directorul sa cunoasca limba respectiva
- potrivit proiectului, directorul unei scoli NU isi mai asuma, alaturi de consiliul de administratie, raspunderea publica pentru performantele scolii pe care o conduce; NU mai trebuie sa prezinte in fata comitetului de parinti, si nici sa aduca la cunostinta autoritatilor administratiei publice locale si a inspectoratului scolar raportul anual asupra calitatii educatiei in scoala sa
- consiliul profesoral nu va mai putea sa propuna nici premierea profesorilor cu rezultate deosebite la catedra, nici initierea procedurii legale in cazul profesorilor cu performante slabe sau pentru incalcari ale eticii profesionale
- una dintre propuneri urmareste sa intareasca si mai mult Inspectoratele scolare judetene, acordandu-le rolul de a aloca finantarea de baza in preuniversitar (in locul consiliilor locale, cum e acum)
Propuneri cu Titlu de draft la Proiectul noii Legi a Educatiei
Ce spune ministrul Educatiei, Sorin Cimpeanu:
Sorin Cimpeanu, ministrul Educatiei
Foto: Agerpres
Sorin Cimpeanu: Sunt documente de lucru. Dupa cele 10 zile de dezbateri pe marginea noului proiect al legii educatiei, s-a avansat o serie de propuneri, unele dintre ele coerente, altele antagonice. Ministerul Educatiei a organizat aceste dezbateri pe 3 grupuri de lucru: unul pe preuniversitar, unul pe universitar si al treilea: statutul cadrului didactic, care a reunit invatamantul universitar si pe cel preuniversitar. A rezultat o serie de propuneri cu titlu de draft, unele dintre ele fiind antagonice.
Le-am solicitat colegilor din Ministerul Educatiei sa integreze toate propunerile facute pe cele 10 zile, le-am transmis departamentului juridic din Minister, pentru ca sunt aspecte de ordin juridic si de tehnica legislativa si avem un prim draft care nu are alta semnificatie decat baza de discutie. El nu poate fi numit draft al proiectului legii educatiei, pentru ca am tinut sa inseram toate propunerile si multe dintre ele sunt antagonice.
Cei implicati in discutiile de pana acum au fost sindicate, asociatii de elevi, asociatii ale studentilor, Consiliul National al Rectorilor, asociatii ale parintilor si Ministerul Educatiei.
A doua runda de dezbateri va introduce in discutie mediul socio-economic, cu titlu de exemplu Camera de Comert si Industrie a Romaniei, Camera de Comert si Industrie Romano-Germana, Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei, patronatele si toate ONG-urile cu activitate semnificativa in domeniul educatiei. Ei o sa ne ajute, pentru ca e prima oara cand sunt consultati.
Rep: Cand va avea loc a doua runda de dezbateri?
Sorin Cimpeanu: Avem o cerere a Consortiului Universitaria ca pentru invatamantul superior sa fie dupa data de 15 septembrie, iar din preuniversitar solicitarea este pentru 25 august. As fi vrut sa fie in paralel, dar daca exista cerere din preuniversitar sa fie mai devreme, nu am de ales. Pe statut, grupul de lucru este comun.
Rep: Una dintre propuneri urmareste sa intareasca Inspectoratele scolare judetene, acordandu-le rolul de a aloca finantarea de baza in preuniversitar. Care este opinia dumneavoastra?
Sorin Cimpeanu: Este un aspect delicat. Ne dorim ca fondurile sa fie utilizate cat mai eficient, dar exista rolul de descentralizare si trebuie gasita o varianta.
Rep: La examenul de Evaluare Nationala de la finalul clasei a VIII-a, proiectul scoate din actuala lege examenul transdisciplinar la Matematica si stiinte, examenul scris la Limba straina, proba practica de folosire a calculatorului si proba orala transdisciplinara de evaluare a competentelor civice si sociale (toate prevazute de Legea nr. 1/2011) si mentine structura de examene care se aplica in prezent.
Sorin Cimpeanu: Scoaterea probei transdisciplinare inseamna sa ne indepartam de modul de conceptie a testelor internationale, de exemplu de tip PISA. Opinia mea este ca trebuie sa adaptam curriculumul astfel incat sa se realizeze coerenta intre ce invata elevii si evaluare si nu, asa cum din pacate au existat propuneri, sa ne intoarcem in timp. Ar insemna un mare pas inapoi, in opinia mea. Ar trebui modificat curriculumul, si nu evaluarea nationala.
Rep: Care sunt prevederile din acest proiect care vi se par cele mai importante?
Sorin Cimpeanu:Trebuie sa ne hotaram: admitere versus evaluare nationala. Pe de o parte, evaluarea nationala are avantajul de a aduce repartitia computerizata, un sistem care functioneaza si care a generat o diminuare a potentialelor cai de frauda. Pe de alta parte, Evaluarea Nationala ne conduce la situatii in care intr-un anumit liceu ajung in clasa a IX-a elevi care nu si-au dorit nici liceul acela, nici profilul. Ei au avut alte optiuni, nu au reusit si se multumesc cu un alt profil. Asta inseamna ca sunt elevi care si-au dorit acel profil sau liceu si nu pot sa invete pentru ca nu au obtinut nota. Avantajul este al repartitiei computerizate. Neajunsul admiterii este: un elev bun care isi doreste sa mearga la Colegiul Sfantul Sava da admitere, ia 9:70, se intra cu 9:75, el va trebui sa se multumeasca, mai ales ca treapta a doua lipseste, sa invete tot liceul intr-o clasa unde mai raman locuri disponibile, in niciun caz in liceele unde si-au dorit.
Cele doua sisteme au plusurile si minusuri si ne concentram pe identificarea unei solutii agreate, care sa functioneze pe termen mediu, cel putin.
Legat de Bacalaureat, discutiile se refera la un bacalaureat diferentiat si trebuie sa vedem in ce masura este necesar. El este diferentiat si acum, dar inca nu s-au cristalizat propunerile.
Legat de modul de functionare a invatamantului superior: universitatea sa fie cea care gestioneaza tot procesul, de la admitere si pana la acordarea si retragerea titlului de doctor.
La nivelul Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), subordonat Ministerului Educatiei, sunt 34 de comisii de specialitate. Uneori avem sute de teze care trebuie rezolvate intr-o singura sedinta, deci capacitatea de analiza a unui grup nu cred ca e suficienta. Si atunci am lasa universitatea, care are ani de zile la dispozitie, sa evalueze calitatea unei anumite teze, iar CNATDCU ar trebui sa revina la evaluarea tuturor titlurilor doar de profesor. In Franta, titlul de profesor este dat de presedintele republicii. Se pune in discutie in foarte multe cazuri organizarea concursurilor de profesori la nivelul universitatilor si atunci CNATDCU ar putea sa se concentreze pe aceasta activitatea, in paralel cu acreditarea scolilor doctorale. Pe baza unui dosar de la Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS), a unei analize a Consiliului National al Cercetarii Stiintifice (CNCS), CNATDCU sa se ocupe de acreditarea scolilor doctorale, pentru fluidizarea activitatii si consolidare.
Rep: Cat de obiectiva va fi o universitate cand va decide acordarea titlului de doctor unui student al sau?
Sorin Cimpeanu: Ideea este sa ai evaluari periodice ale scolilor doctorale. Daca se constata ca acest lucru s-a intamplat… universitatea sa nu isi permita sa lase sa treaca teze de doctorat de slaba calitate.
Rep: Proiectul introduce nota minima pentru admiterea la liceu si in scoala profesionala si prevede ca cei cu note sub 5 „se pot inscrie in clase de preprofesionalizare”. Dar daca nu vor sa se inscrie, ce se intampla cu ei, mai ales ca sunt in interiorul invatamantului obligatoriu?
Sorin Cimpeanu: Este o alta propunere, a carei fundamentare o astept. Sunt si alte opinii care nu sunt bine fundamentate.
Rep: Care este calendarul dezbaterilor cu specialistii si cand va fi pus proiectul in dezbatere publica?
Sorin Cimpeanu: Deocamdata ma pastrez in cadrul aceluiasi termen: sfarsitul anului 2015 pentru a avea un proiect lansat in dezbatere. Dar nu o impun ca limita de timp fixa. Daca vor ramane aspecte neclarificate, prefer sa asum un proiect bun.
Rep: Discutiile nu sunt insa pe proiectul de lege care a iesit de la Comisia de invatamant din Senat. De ce?
Sorin Cimpeanu:Asta a iesit – asta nu e decat o etapa intermediara, lipsita de relevanta, pentru ca nu am facut decat sa inseram propunerile, uneori antagonice.
Conducerea Asociatiei Elevilor din Constanta: Am speranta ca aceste propuneri nu reprezinta pozitia oficiala a Ministerului Educatiei
Constantin-Alexandru Manda, presedintele Asociatiei Elevilor din Constanta, a precizat intr-un comunicat remis HotNews.ro ca, „printre propunerile formulate de directiile de specialitate din cadrul ministerului, se regaseste, la art. 69 (4) o formulare care prevede ca manualele scolare se vor acorda, in mod gratuit, doar elevilor din invatamantul obligatoriu, insemnand, in prezent, pana la sfarsitul clasei a X-a, fapt contrar art. 32 (4) din Constitutia Romaniei, care consacreaza caracterul gratuit al invatamantului de stat”.
„Am speranta ca aceste propuneri nu reprezinta pozitia oficiala a Ministerului Educatiei si asigur toti elevii de faptul ca ca in cadrul lucrarilor grupului de lucru pentru invatamant preuniversitar nu voi permite ca prevederile care sunt contrare intereselor elevilor, sau care slabesc calitate actului educational, sa fie incluse in noua lege”, sustine liderul AEC.
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro