Cinci universitati de top din Romania cer clasificare internationala si finantare pe criterii de performanta academica

Universitatile care formeaza Consortiul Universitaria cer un nou pact pentru educatie, „care sa reia si sa extinda liniile de actiune enuntate in pactul precedent”, care a stat la baza legii educatiei din 2011. Universitatea din Bucuresti, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, ASE si Universitatea de Vest din Timisoara s-au reunit la Timisoara, unde au incheiat o rezolutie. Cele cinci institutii de invatamant superior cer revenirea la o clasificare a universitatilor facuta de un organism international si la finantarea universitatilor pe baza de performanta.

Universitatile de top avertizeaza ca se inregistreaza „scaderea credibilitatii institutiilor de invatamant superior din cauza abordarii superficiale a multiplelor cazuri de plagiat, coruptie academica, incompatibilitati etc. si diminuarea relevantei diplomelor universitare„.

Consortiul Universitaria este format din Universitatea din Bucuresti, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE) si din Universitatea de Vest din Timisoara (UVT). Rectorii celor cinci institutii de invatamant superior s-au reunit in zilele de 14-17 mai la UVT, „pentru a dezbate si pentru a proiecta directii strategice necesare unei abordari coerente cu privire la dezvoltarea invatamantului superior si a cercetarii stiintifice”, anunta Universitatea de Vest din Timisoara intr-un comunicat remis HotNews.ro.

Cele cinci universitati solicita guvernului urmatoarele:

„1. Alocarea a minim 6% din PIB pentru educatie;
2. Evaluarea si clasificarea universitatilor printr-un program international, neutru din punct de vedere politic si nesusceptibil de influente si presiuni sociale;”

N.Red:Amintim ca prima clasificare europeana a universitatilor din Romania a fost realizata in 2011, de catre un organism international de evaluare – Asociatia Universitatilor Europene. Legea educatiei prevedea atunci ca finantarea universitatilor se face diferentiat, in functie de pozitia in ierarhie a programelor de studii. 12 universitati au intrat in prima categorie, deci au fost clasificate ca Universitati de Cercetare Avansata si Educatie, iar universitatile particulare au intrat toate in ultima categorie valorica – Universitati centrate pe Educatie. Efectele clasificarii internationale a universitatilor au fost anulate insa din luna mai 2012, cand Ordonanta de Urgenta 21/2012 a modificat legea educatiei astfel incat pentru anul universitar 2012-2013 cheltuirea fondurilor publice in universitati s-a facut independent de evaluare si clasificare.Sursa si detalii

3. Restructurarea finantarii publice a invatamantului superior in sensul echilibrarii criteriilor sociale (accesul liber si neingradit al celor care indeplinesc standardele minimale de admitere) cu criterii de performanta academica;
4. Adoptarea cadrului de finantare multianuala a invatamantului superior si a cercetarii din Romania;
5. Adoptarea principiului de finantare publica obligatorie a cercetarii stiintifice cu minim 1% din PIB;
6. Descentralizarea administrativa si responsabilizarea structurilor executive si academice din institutiile de invatamant superior;
7. Initierea si consolidarea programului ‘Initiativa de Excelenta Academica’, in scopul dezvoltarii unor universitati romanesti competitive international, pentru perioadele 2016-2020, 2021-2025;
8. Reconstructia institutionala a invatamantului superior si cercetarii stiintifice romanesti prin elaborarea si adoptarea unei legi simple, flexibile, cuprinzatoare si coerente;
9. Participarea si consultarea studentilor in procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile;
10. Adoptarea unui cadru legal privind salarizarea cercetarilor stiintifici din universitati, similar celui din Academia Romana si institutele nationale de cercetare„.

Rezolutia integrala a universitatilor membre ale Consortiului Universitaria:

„Dupa 25 de ani de schimbari permanente in invatamantul romanesc, in care mai mult de 20 de ministri ai educatiei si cercetarii au abordat in mod diferit politica invatamantului superior si a cercetarii stiintifice, Consortiul UNIVERSITARIA considera ca este necesara o perspectiva coerenta asupra dezvoltarii acestui domeniu esential pentru progresul societatii. Observand incoerenta si impredictibilitatea sistemului de invatamant superior prin abordari top-down, Consortiul propune o coordonare de tip bottom-up, care sa reflecte evolutiile inregistrate deja in universitati. Propunerile incluse in rezolutia de fata ar trebui acceptate de orice guvern, pentru a asigura continuitate, stabilitate si predictibilitate in dezvoltarea invatamantului superior din Romania.

Consideram imperativa ideea unui nou pact pentru educatie (pentru perioada 2015-2020) care sa reia si sa extinda liniile de actiune enuntate in pactul precedent care a fost semnat in 2008.

Fiecare sistem social, implicit sistemul educational, necesita experimente si inovatii in scopul identificarii celor mai bune solutii. Insa, la un moment dat, acestea trebuie consolidate astfel incat stabilitatea, coerenta si continuitatea sa le ofere actorilor implicati posibilitatea deciziilor rationale. Fara continuitate si coerenta, fara proiectii pe termen mediu si lung, invatamantul superior si cercetarea romaneasca nu vor reusi sa-si redobandeasca prestigiul social, recunoasterea academica internationala si increderea publica.

Consortiul Universitaria are legitimitatea sa exprime o pozitie avizata privind starea si evolutia invatamantului superior si a cercetarii, sa ofere o radiografie completa si corecta, sa genereze schimbarile adecvate, indiferent de partidele politice aflate la guvernare.

Productia stiintifica a celor 5 universitati reprezinta 34% din numarul total al articolelor prezente in Scopus in ultimii 2 ani, respectiv 44% din articolele din Romania prezente in ISI Web of Science.

Universitatile membre ale Consortiului pregatesc un numar de peste 125.000 de studenti, reprezentand 28% din totalul studentilor inmatriculati in invatamant superior public.

Structural, pe cele trei cicluri de studii universitare Consortiul Universitaria reprezinta:

26% din totalul studentilor cuprinsi in programele de licenta,
34% din totalul studentilor din programele de master,
30% din totalul studentilor din programele de studii doctorale.

In ceea ce priveste recunoasterea si prestigiul international, singurele institutii de invatamant superior din Romania prezente constant in diferitele clasificari si ierarhizari care atesta acest lucru sunt universitatile din Consortiul Universitaria (Quacquarelli Symonds, Shanghai, The Times Higher Education, Best Global Universities, URAP, REPEC, Thompson Reuters University, Webometrics).

Propunerile noastre sunt fundamentate pe analizele efectuate in ultimii ani de specialisti in teoria si politica invatamantului superior, recunoscuti pe plan international. Mentionam mai jos doar cateva dintre aceste analize:

Raportul Comisiei Prezidentiale pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniile educatiei si cercetarii, http://www.presidency.ro/static/ordine/Raport_CPaepdec_2007_.pdf;
Raport public anual – 2013 si starea finantarii invatamantului superior si masurile de optimizare ce se impun, publicat de catre CNFIS. http://www.cnfis.ro/wp-content/uploads/2012/08/CNFIS-Raport-public2013-final.pdf;
Raport privind starea invatamantului superior din Romania, elaborat de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in 2011, http://www.invatamant-superior.ro/wp-content/uploads/2013/08/Raport_privind_starea_inv_superior_din_Romania.pdf;
Raportul ‘Invatamantul superior din Romania in 2025’, rezultat al proiectului strategic ‘Calitate si leadership pentru invatamantul superior romanesc’, http://carteaverde.edu2025.ro/docs/Viziunea_Invatamantul_superior_din_Romania_in_2025.pdf;
Carta Alba pentru calitate si leadership in invatamantul superior din Romania in 2025, http://www.edu2025.ro/UserFiles/File/Principale%20rezultate/cartea_alba_2_final.pdf;
Comunicatul Comisiei Europeane (2012) catre Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor: Regandirea educatiei – investitii in competente pentru rezultate socioeconomice mai bune, Strasbourg, 20.11.2012, COM (2012) 669 final;
UEFISCDI (2013) ‘Angajamentele Romaniei in Spatiul European al Invatamantului Superior (EHEA) si evaluarea implementarii lor la nivel national’. http://www.politici-edu.ro/wp-content/uploads/2014/01/Angajamentele-Ro-in-EHEA-Final_21.01.2013.pdf.

Analiza acestor documente releva o serie de probleme structurale si functionale ale invatamantului superior si cercetarii:

subfinantarea cronica a invatamantului superior si reducerea finantarii pe baza criteriilor de performanta;
absenta unei clasificari si ierarhizari actualizate a institutiilor de invatamant superior si a programelor de studii si absenta stimulentelor pentru excelenta academica si imbunatatirea performantelor institutiilor de invatamant superior (angajabilitate; cercetare; formarea de cetateni activi si implicati);
inexistenta unor optiuni de angajare competitive cu mediul privat, ceea ce creeaza dificultati insurmontabile pentru recrutarea personalului didactic si de cercetare in domeniul matematicii si stiintelor naturii;
ratele mari de abandon atat in invatamantul preuniversitar, cat si in cel universitar;
declinul constant al numarului de studenti atat din cauze demografice, cat si din cauza mediului institutional si economic general; acest fenomen negativ nu este compensat prin cresterea calitatii educatiei si cercetarii universitare;
nivelul scazut de internationalizare a invatamantului superior in ansamblu si a majoritatii covarsitoare a programelor de studii, ceea ce reflecta constrangerile legislative, slaba recunoastere internationala a mediului academic romanesc si precaritatea potentialului financiar;
inadecvarea continuturilor unor programe de studii la cerintele pietei muncii;
pierderea unui potential uman valoros din cauza absentei unor politici coerente de sprijin al celor cu nevoi speciale (studenti supradotati, studenti cu dizabilitati, studenti din medii socio-economice dezavantajate, studenti din mediul rural etc.);
scaderea credibilitatii institutiilor de invatamant superior din cauza abordarii superficiale a multiplelor cazuri de plagiat, coruptie academica, incompatibilitati etc. si diminuarea relevantei diplomelor universitare;
rigiditatea si anchilozarea invatamantului superior romanesc determinate de suprareglementare, centralism birocratic si pseudoautonomie;
absenta predictibilitati si continuitatii in dezvoltarea invatamantului superior si a cercetarii din cauza incoerentei legislative si a frecventelor masuri administrative fara justificari temeinice.

Invatamantul superior si cercetarea stiintifica pot avea un rol decisiv in dezvoltarea economico-sociala a tarii, prin reconstructia institutionala, diferentierea universitatilor, promovarea excelentei individuale, stimularea performantelor academice si intarirea principiilor fundamentale ale autonomiei institutionale si competitiei efective a ideilor. In acest sens, consideram ca se impun cu necesitate urmatoarele linii directoare:

1. Alocarea a minim 6% din PIB pentru educatie;

2.Evaluarea si clasificarea universitatilor printr-un program international, neutru din punct de vedere politic si nesusceptibil de influente si presiuni sociale;

3.Restructurarea finantarii publice a invatamantului superior in sensul echilibrarii criteriilor sociale (accesul liber si neingradit al celor care indeplinesc standardele minimale de admitere) cu criterii de performanta academica;

4.Adoptarea cadrului de finantare multianuala a invatamantului superior si a cercetarii din Romania;

5. Adoptarea principiului de finantare publica obligatorie a cercetarii stiintifice cu minim 1% din PIB;

6. Descentralizarea administrativa si responsabilizarea structurilor executive si academice din institutiile de invatamant superior;

7. Initierea si consolidarea programului ‘Initiativa de Excelenta Academica‘, in scopul dezvoltarii unor universitati romanesti competitive international, pentru perioadele 2016-2020, 2021-2025;

8. Reconstructia institutionala a invatamantului superior si cercetarii stiintifice romanesti prin elaborarea si adoptarea unei legi simple, flexibile, cuprinzatoare si coerente;

9. Participarea si consultareastudentilor in procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile;

10. Adoptarea unui cadru legal privind salarizarea cercetarilor stiintifici din universitati, similar celui din Academia Romana si institutele nationale de cercetare.

Timisoara,

16.05.2015

Universitatea din Bucuresti

Prof. univ. dr. Mircea DUMITRU

Universitatea Babes-Bolyai

Prof. univ. dr. Ioan-Aurel POP

Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iasi

Prof. univ. dr. Vasile ISAN

Academia de Studii Economice

Prof. univ. dr. Pavel NASTASE

Universitatea de Vest din Timisoara

Prof. univ. dr. Gabriel-Marilen PIRTEA„

Citeste si:

Cele mai bune universitati din tara lanseaza un apel pentru continuarea reformei si a aplicarii Legii Educatiei Nationale

PREMIERA Clasamentul universitatilor din Romania, realizat dupa standarde europene / Toate universitatile particulare sunt in ultima categorie valorica

Cinci universitati de top din Romania cer clasificare internationala si finantare pe criterii de performanta academica

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”