Netanyahu merge tot înainte: Votul privind reforma judiciară a fost un „pas democratic necesar”

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a calificat luni drept un „pas democratic necesar” aprobarea de către parlament a unei măsuri-cheie din controversata reformă judiciară a guvernului său de dreapta, potrivit AFP.

„Scopul acestui pas este de a restabili un echilibru între puteri (…), am supus (această măsură) la vot pentru ca guvernul ales să poată duce o politică în conformitate cu decizia majorității cetățenilor”, a declarat Netanyahu într-un discurs televizat.

Criticat de Casa Albă

Casa Albă a calificat luni drept „regretabilă” aprobarea de către parlamentul israelian a unei măsuri-cheie din proiectul de reformă judiciară propus de guvernul de dreapta, proiect pe care președintele american Joe Biden îl critică deschis de câteva luni, potrivit AFP.

„Este regretabil că votul de astăzi a avut loc cu o majoritate atât de mică”, a declarat purtătoarea de cuvânt a executivului american, Karine Jean-Pierre, într-un comunicat în care a cerut „construirea unui consens mai larg” pe această temă, care a declanșat o amplă mișcare de protest în Israel.

„Prieten de lungă durată al Israelului, președintele Biden a spus, în mod public și privat, că schimbările majore într-o democrație necesită un consens cât mai larg posibil pentru a rezista”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.

Statele Unite, principalul aliat al Israelului, „continuă să sprijine eforturile președintelui Israelului (Isaac Herzog) și ale altor lideri israelieni” pentru a găsi un teren comun, a continuat comunicatul, fără a-l menționa pe premierul Benjamin Netanyahu. Biden l-a primit pe președintele Herzog la Casa Albă săptămâna trecută.

Această reformă, susținută de guvernul israelian de coaliție între partidul de dreapta al lui Netanyahu și partidele evreiești ultraortodoxe și de extremă-dreapta, are ca scop creșterea puterii reprezentanților aleși asupra celei a sistemului judiciar.

Guvernul lui Benjamin Netanyahu consideră că este necesară pentru a asigura un mai bun echilibru al puterii, dar criticii săi o văd ca pe o amenințare la adresa democrației.

Joe Biden a declarat duminică pentru ziarul Axios că reforma a fost una care a divizat poporul.

Avocati in Israel (Foto: Oded Balilty / Associated Press / Profimedia Images)

Nici protestele masive, nici avertismentele opoziției, sindicatelor, societății civile sau ale aliatului american nu au descurajat în cele din urmă coaliția lui Netanyahu, cea mai de dreapta din istoria țării, care a adoptat legea după aproape 30 de ore de dezbateri continue în Knesset.

Legea a trecut cu 64 de voturi pentru și 0 împotrivă, după ce toți cei 56 de legiuitori ai opoziției au părăsit sala în semn de protest față de eșuarea ultimelor negocieri pentru a ajunge la un compromis. În jur de 20.000 de persoane manifestau în afara parlamentului în momentul votării.

„Am făcut un prim pas într-un proces istoric de corectare a sistemului judiciar”, a declarat ministrul justiției Yariv Levin, venit în Knesset pentru vot.

Miza legii adoptate de parlamentul israelian

Această lege din pachetul mai amplu de reformare a sistemului judiciar pregătit de guvernul lui Netanyahu vizează abilitatea instanțelor de a examina „caracterul rezonabil” al deciziilor luate de oficiali.

Textul legii interzice instanțelor să exercite orice fel de control în funcție de acest principiu juridic în ceea ce privește deciziile guvernului sau miniștrilor, inclusiv în ceea ce privește numirile sau exercitarea unor atribuții.

Se crede că această lege a fost redactată cu dedicație pentru Aryeh Deri, şeful partidului ultra-ortodox Shass, căruia Netanyahu îi promisese funcția de ministru al internelor în timpul negocierilor pentru formarea guvernului.

Ministrul justiției Yariv Levin a prezentat pachetul legislativ privind reformarea sistemului judiciar al Israelului pe 18 ianuarie, cu o zi înainte ca Înalta Curte să înceapă judecarea unei petiții împotriva numirii lui Deri în funcție. Cei care se opuneau numirii sale au reclamat că ea este nerezonabilă și ar trebui anulată deoarece Deri a fost condamnat pentru fraudă fiscală anul trecut, după ce în 1999 a fost condamnat pentru luare de mită.

În plus, pentru a beneficia de o condamnare cu suspendare, Deri ajunsese la un acord cu procurorii prin care și-a luat angajamentul că se va retrage din viața publică. Însă acesta a denunțat în public acordul după pronunțarea sentinței, acuzând că a fost victima unei anchete politice.

Înalta Curte a Israelului a invalidat pe 18 ianuarie numirea sa în funcție. Judecătorii israelieni au citat în decizia lor tocmai caracterul „nerezonabil” al numirii acestuia din cauza condamnărilor pentru corupție.

Aliații lui Netanyahu nu vor niciun compromis privind legile justiției

Luni, negocierile de ultim moment pentru a modifica proiectul legislativ sau de a adopta în locul acestuia una dintre cele două alternative de compromis propuse de sindicatele israeliene și președinte Itzhak Herzog au eșuat, propunerile fiind respinse de coaliția lui Netanyahu.

Se crede că, deși acesta are propriile probleme cu justiția, el ar fi fost în favoarea ajungerii la un compromis. Însă partidele extremiste care alcătuiesc coaliția sa de guvernare alături de Likud se opun vehement oricărei ameliorări a propunerilor din pachetul legislativ.

Partidele de extrema dreaptă militează de ani de zile în favoarea modificării sistemului judiciar al Israelului, acuzând Înalta Curte că se face vinovată de activism judiciar care favorizează măsurile de stânga.

Celelalte legi din pachetul prezentat de Yariv Levin vizează în cea mai mare parte restrângerea altor atribuții ale Înaltei Curți a țării. Întrucât Israelul are un parlament unicameral și un președinte cu atribuții ceremoniale, Înalta Curte este în esență singura instituție care poate bloca legi sau decrete ale guvernului.

De asemenea, ea joacă un rol care în alte țări de regulă este împărțit între două instanțe, fiind totodată și o curte de apel și echivalentul unei curți constituționale în condițiile în care Israelul nu are o constituție scrisă.