Presedintia letona a Consiliului UE: Este realista o decizie privind aderarea Romaniai la Schengen in prima jumatate a anului 2015. Ministrul Aurescu: Nu lucram fixati de termene. Unde se contrazice oficialul roman cu autoritatea europeana Frontex

Ambasadorul Letoniei la Bucuresti, Ilgvars Klava, a apreciat, miercuri, drept realista posibilitatea luarii unei decizii privind aderarea Romaniei la spatiul Schengen in prima jumatate a anului 2015, sub presedintia letona a Consiliului Uniunii Europene. In schimb, ministrul roman de externe, Bogdan Aurescu, a recunoscut ca nu poate lucra cu termene fixe privind aderarea la Schengen si a precizat ca spera la un raport mai bun decat cel de anul trecut in Mecanismul de Cooperare si Verificare pe Justitie (MCV), care, impreuna cu alte elemente, sa conduca la primirea tarii in spatiul european de libera circulatie.

„Nu sunt deadline-uri pentru aderarea la zona Schengen, dar, judecand dupa informatiile pe care le avem, consideram ca este o posibilitate realista sa se ajunga la o decizie in timpul presedintiei letone”, a declarat ambasadorul Letoniei, la conferinta de presa care a marcat inceperea presedintiei letone a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit afirmatiei ambasadorului, ar insemna ca este realista asteptarea unei decizii privind aderarea Romaniei la Schengen pana in 29 martie 2015, in conditiile in care, in mod normal , extinderea zonei de libera circulatie se face oadata cu schimbarea orei, care va avea loc in 29 martie si 25 octombrie. Formatul COREPER, care reuneste sefii reprezentantelor statelor UE la institutiile Uniunii Europene, este cel asteptat sa ia o decizie privind aderarea sau respingerea Romaniei.

In context, diplomatul leton a precizat ca exista obstacole in calea aderarii Romaniei la zona Schengen. „Suntem hotarati sa lucram cu toti partneerii si sa eliminam obstacolele ramase in cale Romaniei de a adera la spatiul Schengen”.

La randul sau, ministrul roman de externe, Bogdan Aurescu, a recunoscut ca nu are un termen pentru atingerea obiectivului Schengen.

„Nu vom lucra fixati de termene, pentru ca nu credem ca termenele ne ajuta in mod special., dar cand vom avea elemente de progres, vom anunta”, a spus Aurescu, in conferinta alaturi de ambasadorul Letoniei.

Aurescu a precizat ca Romania va face demersuri bilaterale la statele care se opun aderarii Romaniei la Schengen, insa nu le va face publice intotdeauna.

„Vom lucra impreuna cu presedintaia letona, dar in acelasi timp si cu partenerii nostri din statele care nu sunt inca pe deplin convinse ca Romania trebuie sa adere la spatiul Schengen. Aceste demersuri se vor face atat bilateral, dar si beneficiind de sprijinul presedintiei letone, dar se vor face cu discretie. Prin urmare, n-o sa va spunem intotdeauna cand, unde si daca ne-am intalnit, pentru ca aceasta face parte din farmecul si meniul activitatii diplomatice curente”, a aratat ministrul.

Referitor la raportul Comisiei Europene in Mecanismul de Cooperare si Verificare pe Justitie, asteptat sa apara la inceputul acestui an, Aurescu a subliniat ca tehnic nu este nicio legatura intre acesta si aderarea Romaniei la Schengen, insa a admis ca si in functie de acesta se va lua o decizie in privinta intrarii tarii in zona de libera circulatie.

„Evident, nu exista nicio legatura juridica intre cele doua chestiuni, nu exista nicio conditionare intre raportul MCV si aderarea la Spatiul Schengen. Sunt, dupa cum stiti, unele state care se uita cu atentie la acest raport. Ministrul Justitiei a avut pe 19 ianuarie niste intalniri la Bruxelles, inclusiv cu domnul vicepresedinte (al Comisie – n.r.) Timmermans. Speram ca acest raport va fi unul mai bun chiar decat cel de anul trecut. In functie de tot acest complex de elemente, vom vedea care sunt sansele de progres”, a afirmat Bogdan Aurescu.

In context, ministrul roman a subliniat ca aderarea la Schengen este un obiectiv prioritar al Romaniei.

„Atat noi cat si presedintia letona a Consiliului UE vom lucra la acest proiect, care este prioritar”, a spus el.

• Ambasadorul leton: Masurile antitero sa nu fie folosite ca pretext pentru impiedicarea extinderii Schenegn

Presedintia letona a Consiliului UE considera ca masurile de prevenire si combatere a terorismului, discutate in Uniunea Europeana mai ales in urma atacurilor jihadiste de la Paris, nu trebuie folosite ca pretext pentru oprirea procesului de extindere a zonei Schengen.

„Trebuie sa lucram impreuna la aceste chestiuni de securitate, dar nu trebuie sa fie folosite ca un pretext sau ca o scuza pentru a nu continua extinderea zonei Schengen”, a spus ambasadorul Letoniei, Ilgvars Klava.

Si ministrul roman de externe a cerut masuri de securitate care sa nu afecteze libera circulatie: „Singurul lucru care trebuie subliniat este ca intarirea monitorizarii fenomenului terorist, masurile care urmeaza sa fie discutate la nivelul ministrilor de justitie si a afaceri interne sa nu afecteze libertatile fundamentale si mai ales acest drept castigat, care este unul dintre cele mai importante principii ale UE si anume libertatea de circulatie a cetatenilor”.

• Aurescu nu vede un pericol migrationist din zona Marii Negre. Harta Frontex care il contrazice

Ministrul roman de externe a sustinut ca nu exista un pericol ca imigranti ilegali sa patrunda in Uniunea Europeana dinspre Marea Neagra, in conditiile in care Romania administreaza 245 km de coasta.

„Nu cred ca exista un pericol migrationist care sa vina din zona Marii Negre. Acesta este punctul de vedere pe care il impartasim la nivelul Ministerului de Externe. Sigur ca pot sa existe unele incercari, dar ele sunt de anvergura redusa. Prin urmare, in niciun caz nu cred ca putem sa vorbim despre o presiune migrationista care sa testeze frontiera maritima a Romaniei”, a spus Aurescu.

El este contrazis intr-o anumita masura de Frontex, agentia care se ocupa de siguranta frontierelor UE, care a publicat recent o harta in care arata ca in anul 2014 au fost depistate 433 de treceri ilegale a frontierei externe a UE pe la Marea Neagra, de aproape 3 ori mai multe decat in anul precedent (148).

Potrivit Frontex, in Balcani, asupra Greciei si Bulgariei sunt cele mai puternice presiuni migrationiste, pe rutele care trec prin Turcia.

Trecerea ilegala a frontierei externe a UE, pe rute imigrationiste (Sursa: Frontex)

La conferinta de miercuri, Bogdan Aurescu a sustinut ca Romania s-a comportat in ultimii ani ca un stat Schengen de facto, asigurand frontiera externa a Uniunii Europene, insa nu a beneficiat ca un membru de jure de zona de libera circulatie in Europa.

„Eu cred ca intarirea spatiului Schengen, cu aderarea Romaniei si Bulgariei la acest spatiu, se poate face astfel incat sa putem profita si de jure, nu doare de facto de contributia pe care Romania o aduce la securitatea interna a UE”, a spus Aurescu.

El a sustinut ca echipamentele folosite de Romania pentru securitatea frontierelor sunt mai moderne decat multe dintre cele utilizate de unele tari membre Schengen.

„Frontiera Romaniei care este si frontiera externa a UE este aparata ca si cand ar fi o frontiera Schengen. Exista foarte multe investitii care s-au facut de-a lungul timpului pentru pregatirea aderarii la spatiul Schengen, exista foarte multi specialisti extrem de bine pregatiti care stiu sa gestioneze aceasta frontiera. Echipamentele folosite sunt la cel mai inalt nivel, unele depasesc in performanta echipamentele utilizate de unele state care sunt deja in spatiul Schengen”, a sustinut Bogdan Aurescu.

De mentionat ca achizitiile efectuate de Romania printr-un contract cu compania franco-germana EADS pentru securizarea frontierelor fac obiectului unor investigatii ample privind suspiciuni de coruptie, in Germania si Romania.