De o suta de ori mai normal

Ocupati cu presedintele Iohannis, am uitat putin de premierul Ponta. Dupa valul de furie populara care l-a aruncat cu nasul in praful sondajelor de opinie, liderul PSD a lasat usor urechile pe spate cat sa intre o vreme sub radar. Cand gloata s-a mai domolit si s-a lamurit cu cine are de-a face, lui Victor Ponta i-a revenit putin sangele in obraji si, odata cu el, obraznicia. Ce ispravi a mai facut insa premierul incat sa merite ceva atentie din partea publicului?

„Felicitări pentru schimbare. E de o sută de ori mai normal ca înainte”, a exclamat liderul PSD in timp ce intra la consultarile cu noul presedinte fara teama ca-l va intampina ranjetul acela ingrozitor, hahaitul ruginit care nu anunta niciodata nimic bun.

Normalitatea lui inseamna sa mearga, de exemplu, la petreceri organizate de mari cercetati penal, la evenimente intime din familiile lor cum ar fi un botez si nimeni sa nu-i atraga atentia ca, in calitate de premier, ar trebui sa manifeste mai multa retinere daca tot pretinde ca a inteles mesajul cetatenilor. Victor Ponta s-a afisat in weekend la o paranghelie cu niste penali din partid, unii la un pas de trimiterea in judecata, altii deja condamnati in prima instanta la inchisoare.

Ponta si Draghici

Foto: Pro Arges

Asa arata normalitatea lui Iliescu si Nastase: o mare familie penala. Premierul Ponta o regreta azi in gura mare si spera sa o refaca impreuna cu noul presedinte. In discursul liderului PSD a aparut chiar frazeologia iliesciana: „Nevoia de consens”. A lucra impreuna cu premierul pentru binele tarii este o obligatie, a fi complicele tacut al borfasilor inseamna sa-ti tradezi alegatorii.

In normalitatea lumii PSD, nu se scurg informatii din dosare, justitia nu trebuie sa fie o supraputere, cum tocmai a zis inclusiv noul presedinte, idei apreciate si intampinate cu speranta de puscariasi ca Relu Fenechiu. Pare cam nefiresc ca justitia sa tot ancheteze ministri, parlamentari si baroni locali. In ritmul asta, nu mai are cine sa conduca Romania in cativa ani.

Numai in sistemele politice periculos de normale puterile statului se pot amesteca si inlocui una pe alta incat sa nu mai stie nimeni cine ce are de facut iar responsabilitatea sa fie a tuturor si a nimanui.

Nu este normal ca presedintele sa atraga atentia sefului guvernului cand acesta legifereaza in interes strict personal, fapt inca nemaintalnit in ultimii 25 de ani. Nici presedintelui nu simte nevoia sa spuna ceva cand premierul comite abuzuri strigatoare la cer.

Un presedinte normal semneaza ca primarul orice lege, o promulga fara comentarii si nu tulbura ecosistemul. Ponta il sustine si lauda pe Iohannis deoarece, pana acum cel putin, s-a dovedit la fel de urechist si superficial ca el in exercitarea puterii si in abordarea unor probleme importante.

In aceasta lume linistita si calma, presedintele si premierul se intalnesc tete-a-tete fara ca publicul sa aiba habar de temele discutate de mai marii tarii. De cate ori si-a bagat nasul presa au iesit numai scandaluri, galagie, nenorociri.

Pana si tupeul caracteristic, glumitele de prost gust, au revenit pe buzele lui Victor Ponta. Intrebat de ziaristi despre ordonanta prin care legalizeaza renuntarea la plagiat, premierul a raspuns: „Dacă vreau să renunţ, de ce renunţ. Din punctul meu de vedere, discuţia a fost închisă. Orice vrei să faci nu este bine”.

Numai scandalagii basisti, obisnuiti zece ani sa latre aiurea, nu-si mai gasesc azi locul in viata si le strica aromonia. La atat se reduce normalitatea promisa de Klaus Iohannis? Pentru Ponta, stim deja, este de o suta de ori mai normal ca inainte.

Liderul PSD se incolaceste ca o iedera pe noul presedinte, ii plagiaza comportamentul, ii copiaza retorica si atitudinea in speranta ca asa va reusi sa pacaleasca iarasi populatia si sa se mentina la putere.

Inca sunt dispus sa-l creditez pe noul presedinte ca fiind de buna credinta. Sa zicem ca accepta ca Ponta sa-l paraziteze din calcul pragmatic, urmarind strict rezultatul, eficienta. Acestea nu pot fi obtinute in prezent altfel decat prin compromis/coabitare cu Ponta si PSD. Costul politic al unor asemenea concesii s-ar putea sa fie mai mare decat isi imagineaza. In cateva luni s-ar putea trezi secatuit, stors de ultimul strop de energie politica.

Aapoi, mai am o temere majora, inca difuza, incerta. Daca ne uitam mai bine la echipa de conslilieri si la slaba pregatire a lui Klaus Iohannis pe teme importante, rezultatele puse pe masa de noul presedinte s-ar putea sa coincida in final cu dorintele lui Victor Ponta. Marele partid are experienta politica, expertiza juridica si capacitatea birocratica de a confisca si deturna orice proiect major in folosul sau.

Ar fi o cinica victorie a „normalitatii” PSD.