Sperietoarea romano-bulgara de pe piata muncii nu se sustine prin cifre. Ce ne mai desparte de Schengen?

La un an de la ridicarea restricțiilor temporare la libertatea de mișcare a lucratorilor din Romania și Bulgaria, in Germania se face bilant. Centrul de cercetare al Oficiului de plasare a fortei de munca a publicat, in 30 decembrie 2014, Monitorul Imigrarii din Bulgaria si Romania. Aici aflam daca a crescut numarul cetatenilor veniti la munca in Germania, din aceste tari, cati dintre ei lucreaza legal, care este somajul in randul lor si cati abuzeaza de ajutorul social. Anul trecut, au existat campanii de presa impotriva „turismului social“, iar crestin-socialii din Bavaria, aflati in prag de alegeri regionale, au atatat spiritele cu slogane de genul „Cine inseala, zboara!“ Astfel s-a dat apa la moara nationalistilor din Uniune, care au reusit, pana acum cu succes, sa tina Romania departe de spatiul Schengen. Ceea ce, in fond, inseamna un statut de „cetateni de mana a doua” din UE.

120.000 de cetateni din ambele tari au profitat de noile conditii de angajare in Germania, de la 1 ianuarie 2014, pana la finele lunii noiembrie a aceluiasi an. Insa se pare ca nu toti au fost nou-veniti. „Cresterea semnificativa a gradului de ocupare poate fi explicata prin faptul ca multi romani si bulgari care traiau deja in Germania s-au folosit de noile sanse de angajare, create prin extinderea libertatii de miscare“, a declarat Prof. Dr. Herbert Brücker, seful sectiei de cercetare „Comparatii internationale si integrare europeana“ din cadrul Institutului pentru cercetarea pietei muncii si a profesiilor din Nürnberg (Institut für Arbeitsmarkt- und Berufsforschung – IAB). Pentru anul 2015, Brücker estimeaza o crestere a numarului de imigranti romani si bulgari in Germania, cu 100.000-150.000 de persoane.

Comunicatul de presa al IAB face publice cateva date statistice care infirma, in general, temerile celor care ii „infiereaza cu manie proletara” pe profitorii ajutoarelor de la stat veniti din noile tari ale UE. Procentul asistatilor sociali din Romania si din Bulgaria a fost in septembrie 2014 de 14,1%, dupa ce, in luna august, el a fost de 10,1 %. Aceste fluctuatii sunt legate si de sezon. Media beneficiarilor de Hartz IV -cum este numit ajutorul social in Germania-, din tarile sud-europene, a fost in septembrie 2014 de 11,6%, prin urmare ceva mai mica. Insa per total populatie straina, procentul a fost mai mare, si anume de 16%.

Date complete ofera „Monitorul Imigrarii – Bulgaria si Romania“, publicat de IAB, care poate fi consultat si online. Din statistici si tabele aflam ca situatia subiectilor, analizati din punct de vedere al raportarii la piata muncii, difera semnificativ de la sat la oras, da la regiune la regiune si chiar de la oras la oras. In marile orase, numarul de someri e mai mare decat in orasele mici sau in mediul rural. Iar in marile orase din sudul Germaniei, somajul e mai mic decat in cele din vest (landul Nordrhein-Westfalen), in Berlin sau in Bremen.

Iata datele Raportului IAB pe scurt:

• Intre finele anului 2013 si noiembrie 2014, numarul cetatenilor din Romania si Bulgaria veniti in Germania a sporit cu 120.000 de persoane. Pana la finele anului 2014, acesta nu va depasi 130.000 de persoane. In 2015, se estimeaza un plus de 100.000-150.000 de persoane.

• Intre finele anului 2013 si octombrie 2014, numarul angajatilor (excluzandu-se intreprinzatorii sau asa-numitele PFA-uri) din Romania si din Bulgaria a crescut cu 125.000 de persoane. Cota de ocupare a acestei forte de munca crescuse in octombrie 2014 cu 13% fata de anul anterior, la 56%, iar somajul a scazut cu 2,2%, de la ridicarea restrictiilor de libera angajare in Germania. In octombrie 2014, somajul a fost mai mic cu 0,7% decat cel al celor zece tari aderate la UE in 2004 si cu 5,4% mai mic decat cel al strainilor din Germania, in general. El a fost insa cu 1,9% mai mare decat cel al somajului mediu din Germania, care ii include pe straini si pe autohtoni.

• Numarul asistatilor sociali din Bulgaria si Romania, „in ciuda dezvoltarii pozitive a pietei muncii“, a crescut intre finele anului 2013 si septembrie 2014 cu 26.900 de persoane, ceea ce reprezinta o crestere cu 3,2%. Acestora li se alatura si asa-numitii „Aufstocker“, adica 7.800 de persoane care lucreaza, insa castigurile nu se ridica la limita existentei, asa ca mai incaseaza si ceva bani de la stat.

• Somerii si asistatii sociali din Bulgaria si Romania sunt mai putini la sate si in orasele mici decat in marile orase din nordul Germaniei.

• Mai putini bulgari si romani primesc alocatie pentru copii decat este media primirii acestei alocatii in randul populatiei din Germania.

• Romanii si bulgarii sunt angajati in special in domeniul serviciilor diverse (18%), urmat de domeniul hotelier/gastronomie (16%), agricultura (11%), industria prelucratoare (10%), constructii (9%), comert (8%), transport (7%), sanatate (7%) etc.

• Romanii si bulgarii primesc salarii in general mai mici. La finele anului 2013, un angajat full-time din Romania primea in medie 1.882 euro brut (net, adica in mana, ramanand cca 1.200 de euro). Bulgarul primea aproape la fel, 1.888 euro brut. Media castigurilor unui strain in Germania este insa de 2.514 euro brut, iar a unui cetatean german de 2.995 euro, inainte de scaderea impozitului pe venit, a asigurarilor sociale etc., care pot ajunge la cca 35% din salariul pe hartie. Salariile romanilor si bulgarilor cresc insa de la an la an, se remarca in raportul IAB, armonizandu-se cu restul salariilor primite de imigranti si autohtoni.

In general, romanii si bulgarii sunt bine integrati pe piata muncii germane si au fost inregistrate relativ putine cazuri de abuz de ajutoare sociale. Conform statisticii furnizate de politie, in anul 2013 s-au inregistrat 195 de cazuri de inselatorie de acest fel la romani si bulgari, adica un procent de 0,5 la mie din numarul acestor cetateni din Germania. In total, politia a inregistrat 21.046 de astfel de cazuri suspecte, prin urmare doar 0,9% dintre ei sunt romani sau bulgari.

Desi in general Romania si Bulgaria sunt luate „la pachet“, ca tari sud-est europene vecine si care au aderat impreuna la UE, in raportul IAB se face o diferentiere care inclina, pe cifre, in favoarea Romaniei. „Se deschide foarfeca intre romani si bulgari“, subtitreaza IAB, referindu-se la indicatorii sociali si economici legati de migratia muncii. In octombrie 2014, cota somajului la romani a fost de 6,6%, in timp ce la bulgari era 15%. Beneficiarii de ajutoare sociale erau in proportie de 9,5% in septembrie 2014 in randul romanilor, iar in randul bulgarilor de 22,9%. Totodata, „raportat la indicatorii somaj si beneficiu de asistenta sociala“, romanii stau mai bine ca bulgarii si nu numai, fiind una dintre cele mai bine integrate categorii de straini pe piata muncii, mai mentioneaza raportul IAB.