Mamele din Romania sunt expuse excesiv unei interventii chirurgicale indicate doar in cazurile complicate

Epiziotomia este o manevră chirurgicală practicată în timpul naşterilor dificile prin care este tăiat perineul mamei, adică regiunea dintre organele genitale şi anus. Dacă în Europa s-a încercat şi reuşit reducerea frecvenţei acestei intervenţii, conform statisticilor de la nivelul anului 2010 România este plasată pe locul trei.

În 2013 situaţia nu s-a redresat deloc. Conform ultimelor date, o mamă din România aflată la prima naştere are sub 5% şanse să plece din spital fără să-i fie tăiat perineul, chiar dacă naşterea este complet normală. Care sunt explicaţiile excesului acestei practici chirurgicale în maternităţile din România?

Datele ştiinţifice nu susţin folosirea de rutină a epiziotomiei, atrage atenţia Colegiul American al Ginecologilor. Această intervenţie chirurgicală este indicată pentru evitarea rupturii perineului la mamă în naşterile naturale dificile. Dar în România, 92% dintre mamele aflate la prima naştere au suferit o intervenţie prin epiziotomie, conform unui studiu efectuat în 2013 de o echipă din Târgu-Mureş.

12.000 de mame din opt maternităţi au fost incluse în acest studiu ale cărui rezultate preliminare au fost prezentate la ultimul Congres Naţional de Obstetrică-Ginecologie şi urmează să fie publicate într-o revistă de specialitate.

DE 7 ORI MAI MULTE EPIZIOTOMII IN ROMANIA DECAT NIVELUL RECOMANDAT DE OMS

În Germania şi Franţa frecvenţa acestei intervenţii este de doar 27%, iar în Marea Britanie de 8,3%. Din cauza beneficiilor reduse ale intervenţiei, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o rată a epiziotomiilor de 10%. În România se efectuează de 7 ori mai multe epiziotomii decât nivelul recomandat de OMS.

Atunci când, în timpul naşterii naturale, fătul exercită o presiune prea mare asupra peretului perineal al mamei, acesta se poate rupe de la sine. Aceste rupturi „nu trebuie privite generic drept nişte drame. Ele se suturează de obicei uşor, vindecarea este rapidă şi fără complicaţii”, spune prof. Gheorghe Peltecu, directorul maternităţii Filantropia din Bucureşti.

Doar că, pentru a evita astfel de rupturi, ginecologul poate alege să provoace profilactic ruptura tăind chirurgical perineul – epiziotomia. În acest caz recuperarea mamei este mai dificilă. „Complicaţiile epiziotomiei profilactice sunt foarte frecvente şi alterează mult calitatea vieţii femeii după naştere”, spune profesorul Peltecu.

Probabilitatea de a avea dureri şi o recuperare mai dificilă până în a treia săptămână de la naştere este mai mare pentru mamele cu epiziotomie, constată un studiu publicat în 2013. Printre dezavantajele acestei intervenţii sunt enumerate refacerea defectuoasă a perineului, fistule recto-vaginale sau hemoragii crescute.

Practic, în ultimii ani, România a urcat de pe locul 3 în Europa pe locul 1 ca frecvenţă a epiziotomiilor. Subiectul este foarte discutat în interiorul comunităţii de ginecologi din România, nu puţini fiind cei care susţin că mamele din România sunt puse în faţa unei supra-medicalizări a unui act fiziologic.

Preşedintele Societăţii Române de Obstetrică-Ginecologie, prof. Florin Stamatian, admite că în România „se face exces de epiziotomia profilactică. A tăia nu înseamnă neapărat că totul va ieşi ultraperfect”. Printre medicii români „există falsa convingere, infirmată de studii, că epiziotomia reduce incontinenţa urinară din perioada premergătoare şi ulterioară menopauzei”, remarcă profesorul Gheorghe Peltecu.

ASA SE APARA MEDICII DE ACUZELE DE MALPRAXIS

Cel mai important studiu internaţional pe acest subiect, care a analizat datele referitoare la 5541 de naşteri, constată fără drept de apel că este recomandabilă restricţionarea folosirii epiziotomiei. Şi din punct de vedere economic folosirea epiziotomiei pe scara largă este nejustificată, 12,5 dolari fiind economisiţi pentru fiecare astfel de intervenţie, utilă doar în cazul complicaţiilor.

Specialiştii consideră că frecvenţa epiziotomiilor poate fi redusă fără probleme în cazurilor naşterilor fără risc (studiu sursa), dar este important ca această intervenţie chirurgicală să fie practicată în continuare în naşterile cu potenţiale complicaţii.

„În România, mulţi medici practică epiziotomia în orice situaţie în care fătul dă semne de stres pentru că aşa se pot proteja împotriva acuzelor de malpraxis”, spune Adina Păun, vicepreşedintele Asociaţiei Moaşelor Independente. „E şi o chestiune de educaţie a mamelor şi a cadrelor medicale medii. Există un antrenament perineal recomandat, exerciţii prin care perineul este pregătit înainte de naştere pentru a preveni rupturile de gradul 3 şi 4, dar şi după naştere pentru a preîntâmpina apariţia incontinenţei urinare mai târziu”. Dacă antrenamentul perineal nu este încă o rutină în România, epiziotomia a devenit o procedură de rutină în maternităţi.

„Ştim cu toţii că rata epiziotomiilor ar trebui să fie mult mai mică”, spune şeful clinicii de ginecologie a spitalului Elias, prof. Radu Vlădăreanu. „Dar foarte mulţi dintre cei care îi învaţă astăzi pe rezidenţi au deprins practica naşterii în acest mod şi, după foarte mulţi ani, le este foarte greu să facă altfel. În plus, în România nu există un ghid cap-coadă pentru naşteri astfel că naşterile se practică fără acest ghid”.

O FORMA DE VIOLENTA OBSTETRICA

O echipă de medici din Brazilia, o altă ţară cu un număr foarte mare de epiziotomii, se referă la utilizarea excesivă a acestei practici ca la o formă „de violenţă obstetrică. Adică acea situaţie în care orice travaliu este considerat patologic, când o femeie este automat transformată într-un pacient şi proceduri medicale şi farmacologice sunt practicate de rutină fără a-i permite mamei să ia decizii cu privire la propriul ei corp”.

Din păcate, spune prof. Radu Vlădăreanu, „poziţia pe care Societatea Română de Ginecologie ar putea-o lua public nu are valoarea recomandărilor Colegiului American al Ginecologilor, care sunt o cutumă de conduită, au un efect mult mai puternic. Asociaţiile profesionale din România nu au puterea de a implementa anumite atitudini şi tot Ministerul Sănătăţii are în final acest drept”.

Mamele din România sunt expuse excesiv şi nejustificat epiziotomiei, o intervenţie chirurgicală rezervată doar naşterilor cu complicaţii. Este încurajator că problema a fost adusă în dezbatere chiar în timpul unei reuniuni de specialitate a ginecologilor români. Dar, subliniază un studiu despre ţările cu frecvenţe mari ale epiziotomiei, „atunci când o intervenţie devine rutină în practica clinică ea nu este uşor abandonată, chiar dacă există dovezi ştiinţifice puternice care-i demonstrează inutilitatea şi nocivitatea”.

Studiile citate in acest articol sunt:

* European Perinatal Health Report, 2010.

* Selective episiotomy vs a non episiotomy protocol, 2014, Reproductive Health.

* Episiotomy for vaginal birth, 2009, Cochrane Database.

* Changing associations of episiotomy, 2013, British Medical Journal.

* Routine episiotomy should be abandoned, 1998, British Medical Journal.