New York Times: Bani rusesti, suspectati ca s-ar afla in spatele valului de proteste anti-fracking din Europa de Est, inclusiv de la Pungesti

Mircia Vlasa, primarul micului sat Pungesti din estul Romaniei, a crezut ca a dat de aur atunci cand gigantul american Chevron a venit in zona cu planuri de a o explora in cautarea de gaze de sist. Insa intalnirea dintre marile afaceri si Romania rurala s-a transformat repede intr-un cosmar, iar satul a devenit un magnet petru activistii din intreaga tara care se opun fracturarii hidraulice, procedeu cunoscut si sub numele de fracking, scrie New York Times.

Publicatia americana povesteste ca primarul, unul dintre putinii localnici care au luat deschis partea Chevron, a fost alungat din oras intr-un conflict pe care activistii l-au prezentat drept o lupta intre David si Goliat, cu taranii saraci de o parte si America corporatista de cealalta.

„Facand trimitere la o campanie de proteste misterios de bine organizata si de bine finantata, autoritatile romane, inclusiv premierul, au aratat ca lupta asupra fracturarii hidraulice in Europa are intr-adevar un Goliat, insa este vorba despre compania ruseasca Gazprom si nu compania americana Chevron”, scrie NY Times.

Gigantul Gazprom, controlat de stat, are un interes clar sa impiedice tarile dependente de gazul natural rusesc sa isi dezvolte propriile surse alternative de energie, pastrand atat monopolul asupra pietei cat si unu dintre instrumentele de politica externa ale Kremlinului, argumenteaza autoritatile.

Convingerea ca Rusia sustine protestele, impartasita si de autoritatile din Lituania – tara in care Chevron s-a lovit de asemenea de un proteste de o ferventa neobisnuita -, nu a fost pana acum sustinuta de nicio dovada clara. Iar Gazprom a negat acuzatiile ca finanteaza protestele anti-fracking. Insa dovezile circumstantiale si suspiciunile reminiscente din perioada Razboiului Rece au alimentat presupozitiile privind imixiunea Rusiei in afacerile interne ale tarilor est-europene pentru a bloca amenintarile la adresa predominantei sale energetice in Europa.

Inainte de a se retrage in septembrie de la conducerea NATO, Anders Fogh Rasmussen a vorbit despre aceasta campanie a Rusiei, intr-un discurs in Londra, afirmatiile sale starnind furie in randul ecologistilor.

„Rusia, ca parte a sofisticatelor sale operatiuni de informare si dezinformare, a interactionat activ cu asa numitele organizatii non-guvernamentale – organizatii de mediu care se opun exploatarii gazelor de sist – pentru a pastra dependenta de importurile de gaz rusesc”, a afirmat Rasmussen. Fostul sef NATO nu a prezentat dovezi, precizand ca declaratiile sale se bazeaza pe ceea ce l-au informat aliatii NATO.

Aceste suspiciuni au fost alimentate si de paranoia provocata de actiunile Rusiei in Ucraina: anexarea Crimeei si sustinerea separatistilor pro-rusi din estul tarii in lupta lor impotriva Kievului.

Valul de proteste anti-fracking care a maturat Europe de Est a inceput inurma cu 3 ani in Bulgaria, membra a Uniunii Europene insa mult mai intelegatoare fata de interesele rusesti decat celelalte 28 de state membre ale blocului comunitar.

Confruntandu-se cu un val brusc de proteste de strada, la care au luat parte activisti dintre care multi nu aratasera anterior prea mult interes fata de problemele de mediu, guvernul bulgar a interzis fracturarea hidraulica in 2012 si a anulat o licenta acordata anterior companiei Chevron.

ONG-urile care au mobilizat protestatarii neaga ca ar beneficia de sustinere ruseasca.

Rusia a dat dovada, in general, de foarte putin interes fata de protectia mediului si are un istoric vechi de hartuirea ecologistilor care organizeaza proteste. Cand vine vorba de fracking, autoritatile rusesti devin imediat cat se poate de „verzi”. Vladimir Putin a declarat la anul trecut ca „fracturarea hidraulica reprezinta o problema uriasa de mediu”. In tarile care au permis utilizarea acestei metode, sustine liderul de la Kremlin, „nu mai curge apa la robinet, ci un nori negricios”.

Alexander Medvedev, seful unitatii de export a Gazprom, i-a avertizat pe europeni ca nu vor putea niciodata sa reproduca succesul american de extragere a unor cantitati mari de gaze prin metoda frackingului pentru ca Europa are o geologie diferita si dispune de densitati de populatii diferite.

Pana acum s-a dovedit ca Rusia are dreptate, cel putin partial, previziunile timpurii privind rezervele enorme din tari ca Polonia fiind spulberate de rezultatele din puturile de proba. Proiectele din Lituania, o alta tara care promitea, au esuat din cauza protestelor si a modificarile legislative care au determinat Chevron sa renunte anul trecut la un proiect de exploatare a gazelor de sist.

Proiectele din Ucraina, despre care se crede ca dispune de rezerve mari de gaze de sist, in special in estul afectat de lupte violente, au esuat si ele. separatistii pro-rusi din est, care nu au aratat interes in problemele de ecologie, au denuntat frackingul drept un pericol mortal.

Si planurile din Romania s-ar putea dovedi un esec. Chevron a terminat forajele de explorare de la Pungesti, insa nu a facut deocamdata publice rezultatele.

Nimic din toate acestea nu a impiedicat insa Gazprom sa urmareasca propriile proiecte de gaze si petrol de sist. Subsidiara sa sarbeasca, Nis, exploreaza acum perimetre in vestul Romaniei, in apropiere de granita cu Serbia. Insa, spre deosebire de proiectul Chevron din celalalt colt de tara, actiunile Gazprom nu au starnit proteste in masa.

Liderii protestelor spun ca aceasta diferenta nu face dect sa reflecte faptul ca Chevron a efectuat foraje de explorare in timp ce subsidiara Gazprom a facut pana acum doar munca de cercetare geologica.

Anca-Maria Cernea, liderul unui grup politic conservator de la Bucuresti care a expus perspectiva unei conexiuni rusesti, spne ca, desi nu a fost descoperit niciun document care sa dovedeasca plati sau sprijin direct din partea Rusiei, dovezile circumstantiale arata ca „rusii sunt in spatele protestele fata de Chevron.”

Ea a remarcat ca protestatarii, inclusiv grupuri care nu au de obicei nimic de-a face unul cu altul, cum ar fi socialistii radicali – dintre care unii au legaturi cu aparatul de securitate din Republica Moldova, puternic influentat de rusi – si preotii ortodocsi profund conservatori.

Mass-media ruseasca, a adaugat ea, a fost curios de activa in reflectarea si alimentarea opozitie la adresa frackingului de la Pungesti. Russia Today, canal rusesc de stat adresat unui publicul din strainatate, a acoperit indeaproape protestelor si a avertizat ca satenii, asemenea culturilor si animalelor domestice, vor muri din cauza apei otravite.

„Ar putea exista un element rusesc aici, insa nu cred ca este dovedit”, arata si seful Serviciului Roman de Interne, George Maior, referindu-se la rolul Rusiei in miscarea anti-fracking.