Liberalii germani incearca sa renasca din cenusa, infiintand un nou partid

Liberalii frustrati din Germania vor sa infiinteze un nou partid. Tot liberal, insa bazat pe alte principii. In prezent, FDP-ului i se canta prohodul, caci la alegerile legislative din toamna anului trecut n-a reusit sa treaca pragul parlamentar si a iesit de la guvernare. Ultimul meterez al coalitiei galben-negre, dintre liberali si crestin-democrati, este in landul Saxonia, unde duminica au loc alegeri regionale si nu se stie daca alianta se va putea pastra. Asa ca, pentru a nu-si rata startul printr-un esec, liberalii dizidenti au anuntat ziua intemeierii noului partid pentru finele lunii septembrie.

E o lupta de supravietuire politica, dar si de imagine. Noul liberalism ar fi un socio-liberalism, care se distanteaza de fostul radicalism de piata al FDP, dar si de liberalismul nationalist al Alternativei pentru Germania (AfD). La München a luat nastere, cu ceva timp in urma, „Asociatia Liberala“ condusa de fosta purtatoare de cuvant a AfD, Dagmar Metzger. De AfD s-au legat la inceput sperantele revigorarii liberalismului german, insa acestea nu s-au realizat.

Acum, renasterea din cenusa a liberalismului se muta din sudul Germaniei in nord. Grupul de intiativa este din Hamburg si cuprinde 35 de liberali. Unul dintre initiatori este Najib Karim, fostul vice-presedinte al organizatiei din Hamburg a FDP. Altul este al doilea primar al orasului Hamburg, Dieter Biallas, exponent al aripii socio-liberale a partidului si fost sef al Transparency International din Germania. Un al treilea este Haug von Kuenheim, fostul redactor-sef al ziarului Die Zeit.

FDP-ul (sau cea mai ramas din el) se sparge „de la mijloc“, satul de promisiunile de revitalizare neimplinite, venite de la varf. Cum s-ar spune, presedintele liberalilor, Christian Lindner, o incaseaza „sub centura“, caci apelul dizidentilor a devenit realitate, semnata de Biallas si Karim. „Avem nevoie de un nou partid liberal!“ someaza acestia, mentionand si o schimbare „pana in adancuri“ de principii, pentru a putea supravietui.

Libertatea trebuie sa fie „aparata cu totul altfel decat in trecut“, scriu initiatorii. „Libertatea inseamna astazi decizie proprie si control asupra conditiilor imediate de viata, evitarea abuzurilor unei birocratii absolutiste si limitarea noilor monopoluri anonime si active international ale unor concerne si asociatii“.

Aceasta actiune politica ar fi o necesitate in epoca globalizarii postdemocratice si a existentei unei relationari internationale a sistemelor informationale si de comunicare, in care libertatea individuala este „enorm amenintata“, iar solutiile de protejare a ei nu mai pot fi luate doar la nivel national.

In anii 70, FDP-ul german a fost, alaturi de SPD, un motor al progresului social. Prin „manifestul“ din 1982 al lui Otto Graf Lambsdorff, s-a produs sciziunea liberalilor de social-democrati, iar FDP-ul s-a transformat intr-un partid „strict legat de economie“ si viziunile ei uneori irealizabile. Aceasta ar fi dus la o „pervertire a liberalismului“, considera initiatorii noului partid, al carui nume este inca secret.

Iar citatul insotitor al noii lor doctrine liberale nu mai e din Milton Friedman, economist de referinta american, ci din Friedrich Schiller, poet si filozof german: „Der Mensch ist frei geschaffen, ist frei, und würd’ er in Ketten geboren.” (n.t. Omul e creat liber, e liber si s-a nascut in lanturi“)

Cu tot curajul unui nou inceput, liberalii din Saxonia stau prost in sondaje la alegerile de duminica, 31 august, care indica pentru acestia doar 3% din preferintele electoratului. Mai putin chiar decat nationalistii de la NPD, care se invart in jurul pragului electoral de 5%. Alternativa pentru Germania (AfD), partid eurosceptic, inregistreaza stabil 7%, Verzii 5,5%, social-democratii (SPD) 15%, Stanga (Die Linke) 19%, iar crestin-democratii (CDU) 40,5%. Alte formatiuni politice mai mici cumuleaza 5%.

Dat fiind faptul ca alegerile au loc in ultima zi de vacanta din landul Saxonia, se apreciaza ca absenteismul va fi ridicat. La anterioarele alegeri, din 2009, participarea la vot a fost de 52,2%.