Cum isi da Romania cu stangul in dreptul la nominalizarea comisarului european. SURSE Procedurile interne neindeplinite de Guvernul Ponta si eterna cearta presedinte-premier ne subrezesc pozitia de negociere

Romania il sustine declarativ pe Dacian Ciolos la postul de comisar european pentru Agricultura in viitoarea Comisie Juncker, ca niciodata si premierul Ponta si presedintele Basescu au cazut de acord pe viitorul nume de comisar insa noul motiv de disputa intre palate poate subrezi pozitia de negociere a tarii. Cine are dreptul sa faca propunerea: presedintele sau premierul? Basescu a plecat la Consiliul European care va discuta formarea viitoarei Comisii Juncker, insa in tara Guvernul si Parlamentul nu au reusit pana acum sa indeplineasca procedurile legale interne in vederea niminalizarii comisarului european din partea Romaniei.

• Vezi in text cum monedele Romaniei de schimb la viitoarele negocieri si aliante cu alte tari UE pentru postul de comisar sunt  devalorizate de disputele interne

Legea 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene perevede ca Executivul trebuie sa informeze Legislativul privind nominalizarea Romaniei pentru postul de comisar european care i se cuvine.

„Parlamentul Romaniei va fi informat de catre Guvern in legatura cu nominalizarea persoanelor in vederea ocuparii unor functii in cadrul institutiilor Uniunii Europene”, prevede art. 19, alin 1 din legea adoptata de majoritatea USL in anul 2013.

Mai mult, comisiile de specialitate ale Parlamentului trebuie sa audieze persoana nominalizata de Guvern pentru functia de membru al Comisiei Europene, se arata la aliniatul 2.

Contactat de HotNews.ro, presedintele Comisiei de Afaceri europene a Camerei Deputatilor, Bogdan Timpau (PNL), a aratat ca la comisia sa nu a ajuns pana acum nicio informare de la Guvern.

„M-am interesat si la noi la comisie nu a venit nicio informare si nici la comisia de la Senat. Nu a fost audiat nimeni pentru functia de comisar european. Nu este nici la Camera, nici la Senat nicio hartie depusa de Guvern. Procedura nominalizarii nu este indeplinita in acest moment. Dacian Ciolos nu merita neseriozitatea asta„, a declarat, pentru HotNews.ro, presedintele Comisiei de afaceri europene din Camera.

In schimb, presedintele Traian Basescu a plecat, miercuri, la Consiliul European, care are pe agenda desemnarea Inaltului reprezentant pentru politica externa al Uniunii Europene, insa informal sefii de state si de guverne vor discuta in acest context cu presedintele ales al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, si sugestiile statelor-membre pentru celelelate functii de membri ai Comisiei Europene.

La plecare, el a aratat ca Romania poate obtine reconfirarea portofoliului european al Agriculturii daca presedintele si premierul vor lucra intr-un tandem functional.

„In ceea ce ne priveste, obiectivul nostru este mentinerea portofoliului Agriculturii, lucru care nu se va discuta oficial astazi dar odata cu optiunile pentru Inaltul reprezentant, cu certitudine tot puzzle-ul desemnarilor de comisari va incepe sa intre in miscare. Am experienta acestui lucru de la formarea celei de-a doua Comisii Barroso. Sunt dificultati enorme in obtinerea obiectivului, pentru ca sunt 28 de state cu optiuni individuale, dar daca se realizeaza un tandem functional presedinte-Guvern in cazul Romaniei, am convingerea ca vom reusi sa obtinem portofoliul Agriculturii„, a spus Basescu.

„Tandemul presedinte-premier” a parut ca functionaza pana acum, in privinta propunerii comisarului european roman, atat Basescu cat si Ponta declarand public ca si-au propus ca Dacian Ciolos sa fie mentinut in functia de comsiar europen pentru Agricultura, un portofoliul foarte important, care gestioneaza aproape jumatate din bugetul UE.

Basescu s-a dus la Consiliul European de la Bruxelles declarand ca va incerca in discutiile informale sa negocieze Agricultura pentru Romania, in baza unor prevederi legislative europene si constitutionale.

Basescu se bazeaza pe Tratatul de la Lisabona, care prevede, la art. 18, alin. 7, ca membrii Comisiei Eurpoene sunt alesi „pe baza sugestiilor facute de statele membre”.

Mai departe, Basescu invoca atributiile sale de reprezentare a statului roman, potrivit Constitutiei. „Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii”, se arata la articolul 80 al Legii fundamentale.

Basescu se mai bazeaza si o decizie a Curtii Constitutionale din anul 2012.

Decizia 683/2012 prevede ca Basescu este cel care participa la Consiliul European, iar premierul Ponta poate merge numai daca presedintele il deleaga expres. „In exercitarea atributiilor constitutionale, Presedintele Romaniei participa la reuniunile Consiliului European in calitate de sef al statului. Aceasta atributie poate fi delegata de catre Presedintele Romaniei, in mod expres, primului-ministru”.

Pana aici, decizia de nominalizare este la Basescu, insa tot Ponta trebuie sa transmita scrisoarea formala catre presedintele ales al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pentru sugestia Romaniei in vederea comisarului european care i se cuvine.

De ce? Pentru ca tot potrivit Tratatului de la Lisabona comisarii europeni sunt validati de Consiliul Uniunii Europene, din care fac parte reprezentantii Executivelor statelor membre – in cazul acesta ministrii de Externe.

„Consiliul, de comun acord cu presedintele ales, adopta lista celorlalte personalitati pe care le propune pentru a fi numite membri ai Comisiei”, prevede Tratatul UE (art. 18, alin 7).

Potrivit unor surse oficiale consultate de HotNews.ro, pentru a-i transmite lui Juncker scrisoarea de nominalizare formala, Ponta are nevoie de mandat de la Basescu, in baza atributiilor delegate ale Guvernului in afacerile europene.

„Nu trebuie confundat actul formal de desemnare a comisarului european, in baza unui mandat, cu capacitatea deplina de desemnare. Actul formal este al prim-ministrului, care propune, iar capacitatea deplina este a presedintelui, care practic aproba desemnarea care pleaca din Romania la presedintele ales al Comisiei Europene„, au precizat sursele.

Aici intervine si obligatia premierului Ponta de a transmite in prealabil la Parlamentul Romaniei nominalizarea de comisa european, potrivit Legii 373/2012.

„Daca premierul a facut sau va face o nominalizare formala catre Juncker, trebuia sa fi transmis in prealabil informarea la Parlamentul national si sa fi obtinut avizul comisiilor de afaceri europene„, a explicat sursele.

• Subrezirea pozitiei de negociere a Romaniei

Procedura numirii comisarilor europeni se poate rezuma pe urmatorul traseu: comisarii europeni sunt sugerati de statele membre, presedintele ales al Comisiei Europene isi prezinta Comisia Consiliului Uniunii Europene, care adopta lista completa, dupa care Parlamentul European da un vot asupra intregii Comisiii Europene, pentru ca abia la final noua Comisie Europeana sa primeasca votul de investitura in Consiliul European, cu majoritate calificata.

Portofoliul Agriculturii, vizat de Romania, este unul dintre cele mai importante din Comisia Europeana, avand in vedere faptul ca 40% din bugetul UE este gestinat de Agricultura, dar mai ales pentru ca toate politicile din statele membre in acest domeniu depind de Politica Agricola Comuna si de conditiile sale, gestionata de comisarul european de resort.

Astfel, Agricultura este dorita si de alte state membre, Irlanda si Austria mai aflandu-se printre pretendente.

In acest context, devine important ca Romania sa-si consolideze pozitia de negociere si sa „prinda startul” nominalizarii comisarului european, in conditiile in care Juncker asteapta sugestiile pana la inceputul lunii august.

„Tatonarile statelor membre pe langa Juncker au inceput de la desemnarea lui pentru functia de presedinte al Comisiei Europene, in Consiliul European din 27 iunie. Startul nominalizarilor si al luptei pentru portofolii s-a dat insa marti, cand Juncker a fost ales de Parlamentul European„, au precizat surse oficiale, pentru HotNews.ro. „Pierdem vremea„, au completat sursele.

In tot acest timp, disupta intre premier si presedinte pare sa nu fie asupra persoanei care va fi nominalizata, ci asupra persoanei care va face nominalizarea viitorului comisar european din partea Romaniei.

In urma cu o sapatamana, premierul Victor Ponta arata ca el va merge in Parlament inainte de a face nominalizarea comisrului european al Romaniei.

„Eu, inainte de a propune comisarul european, voi merge in Parlament„, spunea Ponta, dupa ce a participat la sedinta Curtii Constitutionale, care a constatat ca nu exista un conflict institutional Guvern-presedinte pe repreentarea romaniei la Consiliul European.

Atunci, Ponta a amenintat ca el nu va implementa o decizie rezultata dintr-o eventuala propunere a preedintelui Basescu in Consiliul European privind un portofoliu si un comisar european pentru Romania.

„Daca presedintele merge si propune la Consiliul European sa luam portofoliul X pentru Ion Ionescu, eu nu o sa implementez acea decizie, ca nu imi este opozabila. Deci, daca eu sunt cel care trebuie sa desemnez comisarul, mi se pare normal sa fiu cel care participa la negocieri, ca altfel negociaza presedintele ceva ce trebuie sa fac eu, ceea ce sigur ca nu functioneaza„, a mai spus premierul.

Marti, premierul Ponta si-a mai revendicat o data puterea de a nominaliza el comisarul europena din partea Romaniei.

„In ceea ce priveste nominalizarea comisarului european, conform Tratatului de la Lisabona si legii romanesti, Guvernul nominalizeaza un comisar. Domnul presedinte vrea sa-l nominalizeze el. Eu nu consider si nu i-am dat acest mandat si de acum incolo e foarte important pentru viitor”, a spus Ponta.

El a invocat cazul Germaniei: „Asa cum se intampla si in Germania, cancelarul Merkel nominalizeaza comisarul, si peste tot in Europa comisarul european este nominalizat de catre Guvern, eu nu am cum sa accept ca presedintele sa uzurpe un drept care, de altfel, a fost exercitat de catre domnul Tariceanu in 2007 si de catre domnul Emil Boc in 2009”, a afirmat Victor Ponta.

In Germania, insa, atributiile de reprezentare statului apartin cancelarului, preseditele tarii avand un rol mai degraba simbolic. Germania este o republica parlamentara, in care presedintele este ales de catre legislativ, spre deosebire de Romania, care este o republica semiprezidentiala, unde presedintele tarii este ales direct de catre populatie.

Miercuri, Basescu a si subliniat ca el nu are nevoie de mandat de la premier si il va propune pe Dacian Ciolos pentru functia de comisar european.

„Eu nu am nevoie de mandat, eu am obligatia sa apar interesul national”, a spus Basescu, la postul B1TV.

El a reclamat, insa, ca Victor Ponta nu a indeplinit procedurile interne de informare a Parlamentului privind nominalizarea Romaniei si ca nu i-a transmis lui Juncker scrisoarea formala de nominalizare. Basescu a subliniat, insa, ca ii va spune miercuri, la Bruxelles, lui Jean Claude Juncker ca Romania cere portofoliul Agriculturii pentru Dacian Ciolos.

„Eu nu-mi pot permite astazi sa nu spun un nume lui Jean-Claude Juncker, pentru ca stiu ca la portofoliul pe care-l vizam noi mai sunt si alte state. Nu pot sa spun ca primul-ministru n-a facut procedura la noi acasa”, a spus Basescu.

Surse europene au aratat, pentru HotNews.ro, ca premierul Victor Ponta a avut o convorbire telefonica cu presedintele ales al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, in care i-a comunicat acestuia sprijinul Guvernului Romaniei pentru Dacian Ciolos la portofoliul agriculturii.

Potrivit surselor, daca Romania nu va putea obtine agricltura, are in vedere si portofoliul mediului. Si aici tot Ciolos ar urma sa fie prima nominalizare, au precizat sursele, insa lista de posibile persoane care sa fie nominalizate de Romania ii mai cuprinde pe ministrul Muncii, Rovana Plumb (fost ministru al Mediului), europarlamentarul Dan Nica, fost ministru al Comunicatiilor, pe ministrul Energiei, Razvan Nicolescu, precum si pe fostul sef al Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, Niculae Idu.

In mandatul sau actual, Cilos reprezinta Partidul Popular European, dupa ce el a fost ministru al Agriculturii in guvernul Tariceanu, din partea PNL (care atunci era membru al Aliantei Liberalilor si Dmocratilor pentru Europa – ALDE).

Pentru a fi nominalizat de Ponta, Ciolos ar urma sa semneze o declaratie de afiliere la Socialistii europeni, fara sa fie nevoie sa se inscrie in PSD, au mai spus sursele europene.

• Monedele Romaniei de schimb, devalorizate in disputele interne

Consiliul European de miercuri seara ia in discutie nominalizarea Inaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru afacerile externe si politica de aparare, a presedintelui Consiliului European, precum si a presedintelui eurogrupului.

In privinta Inaltului reprezentant – care este practic ministrul european de externe – Romania s-a raliat pozitiei statelor est-eropene din UE, care vor ca functia sa ajunga la un reprezentat din aceasta zona. Aceasta functie – care la care este atasata si cea de prim-vicepresedinte al Comisiei Europene – se poate constitui in moneda de schimb pe care Romania o poate juca in negocieri pentru a obtine portofoliul agriculturii, la care sa fie atasata si functia de vicepresedinte al Comisiei Europene, avand in vedere vechimea lui Dacian Ciolos in executivul comunitar.

„Am dori ca Inaltul reprezentant pentru Politica Externa sa fie un reprezentant al statelor estice”– a declarat presedintele Traian Basescu, la plecarea spre Bruxelles.

Presa europeana i-a indicat ca variante pentru aceasta functie pe bulgaroaica Kristlina Gheorghieva si pe polonezul Radoslaw Sikorski, din blocul estic, precum si pe italianca Federica Mogherini, din zona vestica a UE.

Si aici intervine o divergenta intre premierul Ponta si presedintele Basescu, in privinta pozitiei Romaniei, care ar putea slabi pozitia de negociere a tarii.

Daca Basescu si-a exprimat deja optiunea catre reprezentantii statelor estice, Ponta trage pentru italianca Mogherini, au aratat surse social-democrate, pentru HotNews.

Bulgaroiaca Gheorghieva este sprijinita de opozitie – partidul GERB al fostului premier Boiko Borisov, care face parte din Partidul Popular European, adica este coleg cu Traian Baescu in Europa. La fel si polonezul Radoslaw Sikorski, care este membru al Platformei Civice, a premierului Poloniei, Donald Tusk, membru PPE.

Ponta, in schimb, il sprijina pe colegul si prietenul sau Matteo Renzi, premierul de la Roma si liderul Partidului Democrat din Italia, care vrea postul de ministru de externe al UE pentru Mogherini.

De asemenea, la Sofia lucrurile sunt incurcate, pentru ca liderul Partidului Socialist din Bulgaria, Serghei Stanisev, nu o sustine pe Kristalina Gheorghieva, in conditiile in care el insusi vizeaza un post de comisar european. Stanisev este presedintele Partidului Socialistilor Europeni si prieteten la randul sau cu Victor Ponta – prin urmare inca un motiv pentru ca premierul social-democrat roman sa nu fie de acord ca Basescu sa promita sprijin pentru Gheorghieva in Consiliul European.

Mogherini, care a fost si la Bucuresti la sfarsitul lunii mai, se loveste insa de opozitia Poloniei si a statelor baltice, care reproseaza diplomatiei italiene apropierea de Rusia. Insa din acest punct de vedere si Bulgaria este suspectata de legaturi prea stranse cu Moscova.

O alta miza a discutiilor de la Bruxelles in care Basescu si Ponta sunt in divergenta o constituie postul de comisar european pentru economie si finante.

Acest portofoliu, ca si celelalte posturi de comisari europeni, nu face obiectul agendei oficiale a Consiliului European, insa si in acest caz sunt asteptate discutii informale intre sefii de state sau de guverne si Jean Claude Juncker.

Socialistii europeni isi doresc neaparat acest post de comisar european, urmarind relaxarea conditionalitatilor din pactul de stabilitate si crestere, scopul principal fiind ca statele membre sa-si poata majora mai mult deficitele, fara sa fie presate de procedura europeana a deficitului excesiv.

Obiectivul socialistilor, sustinut de Victor Ponta, intra in coliziune cu politica de austeritate promovata de popular-europeni si in special de cancelarul german Angela Merkel, de partea careia este Jean Claude Juncker, iar in Romania, Traian Basescu.