Sari direct la conținut

Lupta pentru salvarea unei superbe văi de munte – Complicatul caz Taia

HotNews.ro
Zona raului Taia, Foto: Bankwatch România
Zona raului Taia, Foto: Bankwatch România

​Pe una dintre cele mai frumoase văi montane din Carpați, cea a râului Taia, din munții Șureanu, a fost construită o microhidrocentrală și peisajul a fost devastat, deși capacitatea instalată a acelei centrale era infimă. Organizația de mediu Bankwatch România a scris pe larg despre încercarea de a salva această zonă și despre cum pericolul a revenit în ultimul an.

Puține subiecte au fost atât de controversate în România ultimului deceniu precum microhidrocentralele (MHC) care au fost instalate pe mai multe râuri de munte. Promotorii lor vorbesc despre generarea de energie verde, dar organizațiile de mediu atrag de mult timp atenția că mediul natural este distrus ireversibil în acele zone, după ce râul este captat în țevi uriașe și nu mai rămâne aproape nimic din firul de apă.

Un caz plin de întorsături este cel al microhidrocentralei de pe râul Taia, din munții Șureanu, nu departe de orașul Petrila (jud Hunedoara).

În 2016, Bankwatch România cerea în instanță anularea autorizației de mediu și a deciziei etapei de încadrare pentru construcția microhidrocentralei (MHC) de pe râul Taia, în județul Hunedoara.

Mai întâi, Tribunalul Hunedoara a anulat decizia etapei de încadrare și autorizația de mediu pentru MHC Taia, iar apoi în 2018, Curtea de Apel Alba Iulia a menținut ca definitivă hotărârea, dispunând inclusiv aducerea râului Taia și a zonei afectate la starea inițială (ceea ce nu s-a întâmplat nici până azi).

În urma deciziei, activitatea microhidrocentralei este oprită și râul Taia este eliberat din țeavă. Cu sfidarea legii și a principiului „puterea lucrului judecat”, APM Hunedoara ignoră decizia instanței din 2018 și, în martie 2022, pune din nou în dezbatere publică emiterea unei autorizații de mediu pentru reautorizarea MHC Taia, ceea ce s-a și întâmplat în luna august 2022.

Și de data aceasta, societatea civilă se mobilizează și contestă în instanță legalitatea autorizației de mediu, însă, după un timp record de scurt de judecată, instanța de fond judecă exact opusul sentinței definitive din 2018 și respinge cererea ONG-urilor de suspendare și anulare a autorizației de mediu.

De ce contează acest lucru?

Practic construcția și funcționarea microhidrocentralei pe râul Taia duc, fără un studiu de evaluare a impactului asupra mediului, la: distrugerea unei arii naturale protejate și a râului Taia, cu întreg ecosistemul pe care acesta îl susține; dispariția racului de ponoare (specie prioritară) din arealul râului Taia, bazinul râului Taia fiind la limita arealului speciei.

În acest fel au de suferit o parte din patrimoniul natural din Hunedoara și, in extenso, patrimoniul natural al României, statul de drept, organizațiile de mediu și toți cetățenii implicați de peste 10 ani în lupta cu instituțiile statului român (Agenția pentru Protecția Mediului – APM – Hunedoara) care au emis acte cu grave consecințe, prin încălcarea legii.

Dincolo de acest lucru, modul în care a evoluat procesul arată că de fapt o autoritate a statului, în cazul dat APM Hunedoara, poate decide să neglijeze o decizie definitivă, și în acest fel să re-deschidă calea unei investiții dăunătoare.

Impactul asupra sistemului energetic este unul neglijabil

Cu toate că principalul argument pentru construcția acestor microhidrocentrale este unul pragmatic (asigurarea independenței energetice, reducerea costului energiei, creșterea rezilienței locale), realitatea este una mult diferită. Capacitatea instalată a MHC Taia este una mică, de doar 3,78 MW, care contribuie cu cel mult 0,018% la producția de electricitate anuală a României.

Acest lucru înseamnă că am putea înlocui producția din această microhidrocentrală cu aprox. 1.700 de instalații fotovoltaice individuale de 5KW (de exemplu prin adăugarea la cele 150.000 de locuințe asumate prin programul Casa verde a încă 1.700 de locuințe).

În acest fel nu doar am contribui la protejarea mediului și la conservarea naturii, ci s-ar permite creșterea rezilienței energetice și economice la nivel de locuință pentru gospodăriile și consumatorii din România, or acest aspect este extrem de important din moment ce energia produsă la Taia nu are un aport direct la economia locală.

Citește articolul complet pe Bankwatch România

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro