UPDATE Premierul Ponta promite televiziune in limba maghiara, pe bani publici. Masura se regasea si in Programul de guvernare USL

​Guvernul va finanta din fondurile publice programe radio si televiziune care sa fie emise integral in limba maghiara pe intreaga durata a zilei, prevede programul adoptat de Executivul Ponta III, in sedinta de guvern de vineri. Masura se regasea si in programul de guvernare 2013-2016 asumat de Guvernul Ponta II si de fosta majoritate USL in Parlament.

„Asigurarea unor programe in limba materna la radio si televiziune pentru toate minoritatile nationale, in special pentru comunitatea maghiara, astfel incat sa se asigure satisfacerea nevoilor culturale si de comunicare in limba materna la nivel national. In acest sens vor fi extinse emisiunile studiourilor publice de radio si televiziune finantate din buget pentru ca acestea sa emita in limba maghiara pe tot parcursul zilei”, prevede programul adoptat de Guvernul Ponta III.

Senatorul UDMR Laszlo Attila, membru al Comisiei pentru cultura si mass-media, care controleaza activitatea posturilor publice de radio si televiziune, a aratat ca astfel vor fi alocate licente de emisie pentru noi posturi publice de radio si televiziune in limba maghiara, cu caracter regional.

In interpretarea senatorului UDMR din comisia de specialitate, emisiile in limba maghiara de la diferitele studiouri teritoriale, din intervale orare disparate, vor putea fi comasate intr-un sigur program, care sa se intinda pe intreaga durata a zilei, emis la nivel regoional.

„La nivelul studiourilor teritoriale ale posturilor publice, de la Targu Mures, Timisoara si Cluj, odata cu modificarea grilelor de emisie, una dintre posibilele solutii este ca minoritatile sa aiba o frecventa proprie. Si atunci dispar discutiile din interiorul acestor institutii privind suprapunerea unor emisiuni. Din discutiile la care am asistat, o posibila rezolvare este ca emisia sa se faca regional. Nu ar implica angajarea de personal suplimentar. Sunt destule licente care vor expira, pentru ca nu au fost utilizate. Sunt peste 500 de licente alocate la nivel national, dintre care circa 260 functioneaza. Apoi, daca s-ar cupla toate emisiile in limba maghiara de la studiourile teritoriale intr-o emisie regionala, nu ar implica resurse suplimentare„, a explicat Laszlo Attila.

Legea 41/1994 privind functionarea serviciilor publice de radio si televiziune prevede ca Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune au, fiecare dupa profilul sau, ca obiect de activitate, printre altele, „realizarea programelor de radiodifuziune sau de televiziune in limba romana, in limbile minoritatilor nationale sau in alte limbi, cu scop informativ, cultural, educativ si de divertisment”.

De asemenea, legea face referire la emisiuni in limbile minoritatilor la studiourile teritoriale. „Daca studiourile teritoriale au si emisiuni in limbile minoritatilor nationale, comitetele directoare ale acestora vor cuprinde reprezentanti ai realizatorilor acestor emisiuni”, prevede legea SRR si SRTV.

O alta prevedere a legii SRR si SRTV stipuleaza ca Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune sunt obligate „sa promoveze, cu competenta si exigenta, valorile limbii romane (…), ale minoritatilor nationale, (…) sa militeze pentru unitatea nationala si independenta tarii, pentru cultivarea demnitatii umane, a adevarului si justitiei”.

Televiziunea Romana se afla, in prezent, intr-o situatie financiara delicata, cu datorii cumulate de 180 de milioane de euro.

Potrivit unor surse politice din cadrul UDMR, liderii acestei formatiuni politice se plang de faptul ca etnicii maghiari din Romania vizioneaza aproape exclusiv posturile de televiziune care emit din Ungaria. Astfel, UDMR este interesata de un mijloc de promovare media care sa contracareze in primul rand influenta liderilor de la Budapesta asupra comunitatii maghiare din Romania.

Alte masuri promise UDMR, de catre PSD:

• Steagul de pe primarie. „Stabilirea cadrului  legal cu privire la posibilitatea autoritatilor locale de a arbora numai pe institutiile proprii, si numai impreuna cu drapelul Romaniei si drapelul Uniunii Europene, a steagurilor unitatilor administrative-teritoriale pe care acestea le reprezinta”.
• Facultati in limba maghiara integral. „Autonomia institutiilor de invatamant superior este un principiu garantat de Constitutia Romaniei si trebuie extins in raport cu actuala legislatie”. Acest principiu se defineste prin cinci componente, printre care „dreptul de a decide asupra continuturilor de invatare/cercetare, in conditiile legii si in raport cu obiectivele asumate de catre fiecare institutie de invatamant in parte”.
• Dreptul de veto asupra legislatiei nationale. „Guvernul va sprijini in continuare adoptarea proiectului de lege privind statutul minoritatilor nationale din Romania”. Aceasta prevedere aparea si in Programul de guvernare al Executivului Ponta II. In forma dorita de UDMR, Statutul minoritatilor cuprinde posibilitatea ca un consiliu al minoritatilor sa se poata opune (cu drept de veto) legislatiei nationale privind chestiuni care tin de drepturi culturale. O alta prevedere controversata a proiectului de statut al minoritatilor ar intrzice autoritatilor nationale sa stabileasca noi unitati teritorial-demonistrative (cum ar fi regiunile, de exemplu) care sa conduca la diluarea ponderii minoritatii maghiare in zonele in care aceasta are o pondere semnificativa. O alta cerinta pe care UDMR ar dori-o in statutul minoritatilor este ca in zonele in care maghiarii sunt majoritari sa nu se mai poata angaja functionari de stat care sa nu cunoasca atat limba romana cat si cea maghiara.
• Regionalizarea pe criterii „culturale”. „Se va tine cont de traditiile, cultura diferitelor zone ale tarii la reorganizarea administrativa”.