Duelul marilor puteri pe tabla crizei ucrainene

​“Focuri de arma, explozii si fum negru. Oficialii panicati”, scria joi dimineata ministrul de externe polonez aflat in palatul prezidential de la Kiev pentru discutii cu presedintele Yanukovici. Violentele din Ucraina sunt dublate de un duel retoric intre liderii occidentali si cei rusi. Pe un fundal atat de tensionat, pozitia fiecarui stat in parte devine mai clara. In seara zilei de joi este asteptata decizia liderilor UE cu privire la sanctiunile ce urmeaza a fi impuse asupra Ucrainei.

Desi si-au asumat un rol secundar de-a lungul anului 2013, angajarea Statelor Unite in criza ucraineana pare sa fi crescut in ultimele saptamani, odata cu aparitia violentelor. Miercuri, presedintele Barack Obama a condamnat “in termenii cei mai duri” situatia de la Kiev.

Obama a continuat cu o critica fara perdea la adresa lui Vladimir Putin si a politicii acestuia in Ucraina unde exista un guvern care este “in prezent sustinut de Rusia si unde oamenii au in mod evident o viziune foarte diferita in privinta tarii lor (…) Oamenii din Ucraina stiu ca libertatile de baza – precum libertarea cuvantului, libertatea adunarilor, alegerile libere si corecte – sunt drepturi fundamentale de care oricine doreste sa se bucure. Domnul Putin are o parere diferita in privinta acestor subiecte si nu cred ca asta mai e un secret. Abordarea noastra, in Statele Unite, nu este sa vedem situatia prezenta ca pe o tabla de sah a unui razboi rece in care suntem in competitie cu Rusia. Scopul nostru este sa ne asiguram ca poporului ucrainean i se permite sa ia decizii privind propriul viitor.”

Vicepresedintele Statelor Unite, Joe Biden, l-a somat ieri pe presedintele ucrainean sa retraga fortele guvernamentale de pe strazi. Somatia a fost insotita de suspendarea vizelor pentru aproximativ 20 de membri importanti ai guvernului ucrainean. Persoanele vizate au fost identificate de oficialii americani ca fiind “responsabile” de confruntarile violente cu protestatarii.

De cealalta parte, Rusia foloseste in continuare acelasi ton dur si lipsit de nuante. “Nu putem caracteriza ceea ce se intampla in Ucraina ca altceva decat o incercare violenta de a captura puterea”, a declarat tot ieri ministrul rus de externe, Sergei Lavrov. “Multe tari occidentale, care au incercat sa se amestece in evenimente si au jucat alaturi de insurgenti, sunt vinovate. Occidentul a evitat in mod repetat si rusinos sa critice actiunile extremistilor, inclusiv ale elementelor naziste. Noi nu dorim sa ne impunem punctul de vedere, asa cum incearca unii dintre foarte zelosii nostri parteneri vestici”.

Desi personal a tacut in aceste ultime zile, presedintele rus Vladimir Putin s-a intalnit, de la izbucnirea protestelor in noiembrie 2013, de sase ori cu omologul sau ucrainean. Purtatorul sau de cuvant a declarat miercuri ca “presedintele Putin crede ca intreaga responsabilitate pentru ceea ce se intampla acum in Ucraina este a extremistilor”.

In tabara europenilor, cea mai nuantata pozitie este adoptata de cancelarul german, Angela Merkel. Dupa intalnirea de luni cu doi dintre liderii opozitiei de la Kiev, Angela Merkel l-a sunat miercuri pe Vladimir Putin cu care a convenit sa “faca totul astfel incat sa nu existe o escaladare a violentelor din Ucraina. Am decis sa mentinem legaturi stranse cu Rusia [pe acest subiect]”. Cel putin pe termen scurt, efectul acestei decizii a cancelarului german se traduce in 30 de noi victime la Kiev in dimineata zilei de joi.

Franta joaca deocamdata in siajul Germaniei, Francois Hollande limitandu-se la o declaratie clasica in astfel de situatii: “Condamnam actele de violente si represiune ale puterii si solicitam ca ele sa inceteze. Cei care au comis aceste acte si se pregatesc sa faca asta din nou trebuie sa stie ca vor fi pedepsiti”.

Si premierul britanic David Cameroon a fost atent sa-si nuanteze acuzatiile in privinta “violentelor de ambele parti” care sunt complet inacceptabile. Pe de alta parte, presedintele Yanukovici “trebuie sa nu se indoiasca ca lumea il priveste si ca celor responsabili de violente li se va cere socoteala”.

O cu totul alta atitudine au liderii tarilor europene care au croit planul parteneriatului Estic, cel menit sa atraga Ucraina (si Republica Moldova) pe orbita UE. Carl Bildt, ministrul de externe suedez, a declarat fara retineri ca “trebuie sa fim clari: responsabilitatea ultima pentru victime si violente ii apartine presedintelui Yanukovici. Are sange pe maini”. “Guvernul ucrainean trebuie tras la raspundere” afirma ministrul de externe al Poloniei.

Joi dimineata, ministri de externe german, francez si polonez aveau programata o intalnire cu presedintele Yanukovici la Kiev. Intalnirea a fost reprogramata cu o ora intarziere din motive de securitate. Pe drumul dintre aeroport si centrul Kiev-ului, scrie ministrul polonez pe twitter, sunt instalate puncte de control ale militiei ucrainene.

Discutia celor trei ministri de externe europeni ar urma sa influenteze decizia Consiliului ministrilor de externe de la Bruxelles unde, in aceasta seara, ar trebui sa se decida adoptarea “unor sanctiuni specifice pentru a arata cat de seriosi suntem”, in formularea doamnei Angela Merkel. Cum suspendarea vizelor de catre oficialii americani nu pare sa fi fost prea eficienta (violentele la Kiev au continuat si chiar au crescut in intensitate), din partea statelor UE se asteapta chiar o potentiala decizie de inghetare a conturilor oficialilor de la Kiev.

Orice altceva va fi privit atat de protestatarii de la Kiev, cat si de est-europeni, ca o noua dovada de slabiciune a Uniunii Europene in administrarea celei mai grave crize europene din ultimul deceniu. “Doar dialogul politic poate aduce un progres real”, a spus ieri Angela Merkel. “Prin dialog politic inteleg un guvern de tranzitie si alegeri libere. Si orice poate face Germania, Franta si Uniunea Europeana, va face”.