De ce nu reuseste Romania de 7 ani sa acceseze fonduri europene pe cercetare intr-un program care vizeaza excelenta
Romania se numara printre putinele tari europene ai caror cercetatori nu au reusit niciodata sa acceseze bani europeni prin programul Consiliul European al Cercetarii (ERC). Instrumentul financiar cu un buget de 7,5 miliarde de euro a fost creat in 2007 de Comisia Europeana, in cadrul programului cadru de cercetare, pentru a finanta proiecte de cercetare de excelenta. Marea Britanie, Germania si Franta sunt campionii atragerii de fonduri prin acest program, fiecare cu peste 500 de proiecte de cercetare acceptate la finantare. „Eu am aplicat la prima runda a acestui program, prin 2007. (…) Motivul cel mai simplu al respingerii mi se pare acela ca este foarte competitiva competitia si este exclusiv bazata pe excelenta”, a declarat pentru HotNews.ro Alexandru Babes, profesor la Universitatea din Bucuresti. Fostul sef al Cercetarii, Dragos Ciuparu, care timp de trei ani a fost visiting professor la Yale University, a declarat pentru HotNews.ro ca „este nevoie de o consolidare atat a prestigiului stiintific al directorilor de proiect, cat si a institutiilor din Romania”.
- Precizam ca initial despre acest subiect a scris Romania Libera
Cercetatorii din Romania nu au castigat niciodata un grant de la Consiliul European al Cercetarii, de la infiintarea acestuia in 2007 si pana in prezent. 24 de state europene au reusit aceasta performanta, proiecte castigatoare avand si Bulgaria – tara intrata in Uniunea Europeana odata cu noi. Cuantumul sumelor acordate prin instrument de finantare proiectelor de cercetare castigatoare merge de la 2 milioane Euro per grant pana la 3.5 milioane Euro per grant.
Consiliul European al Cercetarii (European Research Council – ERC) este primul organism de finantare pan-europeana a cercetarii de excelenta. A fost creat de Comisia Europeana in 2007 (in cadrul programului cadru pentru cercetare FP7) cu un buget pentru perioada 2007-2013 de 7,5 miliarde de euro. Din 2007 pana in prezent, aproximativ 4.000 de proiecte au fost selectate pentru finantare dintr-un total de peste 40.000 de aplicatii din Europa. Printre cei care au obtinut finantare de la ERC se numara 8 laureati Nobel si 3 detinatori de Medalii Fields, se arata pe site-ul oficial.
In prezent, ERC este parte a programului Orizont 2020, noul program al Uniunii Europene pentru Cercetare si Inovare. Bugetul alocat ERC pentru perioada 2014-2020 este de 13,1 miliarde euro, ceea ce inseamna 17% din bugetul total al Orizont 2020 (care este in valoare de 77 miliarde de euro).
In medie, granturile ERC au fost acordate unor echipe formate din 6 membri. In noul program, initiatorii estimeaza ca vor finanta 7.500 de proiecte, gestionate in majoritate de cercetatori aflati la inceputul carierei, la nivel dostoral si postdoctoral. (Sursa)
In cadrul proiectului exista trei directii de granturi:
- ‘ERC Starting Grants’ care se adreseaza cercetatorilor aflati la inceputul carierei
- ‘ERC Consolidator Grants’ cu obiectiv pe cercetatorii independenti
- ‘ERC Advanced Grants’ care sustine cercetatori de top
La acestea s-au adaugat alte doua linii de finantare, cu un buget limitat:
- ‘ERC Synergy Grants’ – care sustine cateva grupuri mici de cercetatori care lucreaza impreuna la acelasi proiect
- ‘ERC Proof of Concept’ – deschisa numai beneficiarilor de granturi ERC
Cat valoreaza un grant:
- Starting Grants – pana la 2 milioane Euro per grant
- Consolidator Grants – pana la 2.75 milioane Euro per grant
- Advanced Grants – pana la 3.5 milioane Euro per grant
- Proof of Concept – pana la 150.000 Euro per grant
- Synergy Grants – pana la 15 milioane Euro per grant
Granturi ERC selectate pentru finantare in functie de tara in care se afla institutia unde se realizeaza cercetarea (Sursa)
- Marea Britanie: 897 de granturi selectate la finantare in perioada 2007-2013
- Germania: 568
- Franta: 525
- Olanda: 330
- Italia: 234
- Spania: 217
- Suedia: 146
- Belgia: 137
- Austria: 100
- Danemarca: 73
- Finlanda: 64
- Grecia: 34
- Ungaria: 34
- Irlanda: 32
- Portugalia: 30
- Polonia: 14
- Cehia: 9
- Cipru: 8
- Bulgaria: 3
- Estonia: 3
- Croatia: 2
- Slovenia: 2
- Letonia: 1
- Slovacia: 1
- Tari asociate: Elvetia: 298
- Israel: 226
- Norvegia: 41
- Turcia: 4
- Islanda: 1
Dintre tarile Uniunii Europene, singurele care nu au avut proiecte castigatoare au fost Romania, Lituania, Luxemburg si Malta.
Dragos Ciuparu, fostul sef al Cercetarii: Directorul de proiect trebuie sa fie un om cu o experienta de cercetare dovedita, institutia din care vine sa fie cunoscuta ca una puternica, iar ideea de proiect trebuie sa fie la frontiera cunoasterii
Dragos Ciuparu, presedinte al Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica (ANCS) in mandatul lui Daniel Funeriu, a fost timp de trei ani visiting professor la Departamentul de Inginerie Chimica la Yale University, timp de patru ani cercetator asociat in cadrul Departamentului de Inginerie Chimica la Yale University, iar in 1999 a obtinut doctoratul la Universite Paris Diderot, Paris 7.
Acesta a declarat pentru HotNews.ro ca „ERC este instrumentul financiar prin care se finanteaza cercetarea de frontiera, cercetarea de excelenta cum mai este numita, si este cel mai prestigios grant pe care Comisia Europeana il administreaza. Este un program care are o rata de succes foarte mica si in care se bat principalii competitori din UE. (…) Noi am fost destul de aproape in vreo 2-3 randuri, insa mai avem de lucru”.
Ciuparu a explicat care sunt conditiile pe care un proiect de cercetare trebuie sa le indeplineasca pentru a fi declarat castigator: „In primul rand cercetatorul care aplica, asa-numitul director de proiect, trebuie sa fie un om cu o experienta de cercetare dovedita, cu un track record, deci cu un pedigree, daca vreti, al realizarilor stiintifice notabil. Sa fi publicat in Science, Nature, etc, jurnale de prim rang in stiinta, trebuie ca institutia din care vine sa fie cunoscuta ca o institutie puternica, care are reguli si proceduri stricte, care este dotata corespunzator, are facilitati de cercetare recunoscute, iar ideea de proiect trebuie sa fie o idee la frontiera stiintei, la frontiera cunoasterii, care sa suscite interesul persoanelor care evalueaza aplicatia de proiect. Aceste trei componente sunt esentiale pentru succesul unei aplicatii la ERC”.
„E greu de spus: asta este cauza pentru care Romania nu a avut succes in programul ERC. De fapt este nevoie de o consolidare atat a prestigiului stiintific al directorilor de proiect, cat si a institutiilor din Romania si cu certitudine ca atunci cand exista cercetatori de calitate recunoscuti international care activeaza in institutii de prestigiu unde nu se plagiaza, unde se fac descoperiri, unde exista laureati ai Premiului Nobel daca se poate, atunci si sansele de a obtine un astfel de grant vor creste”, a sustinut fostul sef al Cercetarii romanesti.
Acesta a precizat ca un lucru care conteaza este si faptul ca Romania nu are nicio universitate in topurile recunoscute la nivel mondial. „Evident ca aplicatii care vin de la Cambridge, Oxford sau de la Universitatea din Munchen sunt considerate cu certitudine mult mai serioase decat o aplicatie care vine dintr-o institutie, oricat de buna ar fi ea, complet necunoscuta la nivel european si care nu se regaseste nicaieri in jurnalele de prestigiu, in conferinte internationale”.
Dragos Ciuparu a precizat ca in 2011-2012 a implementat la ANCS „un instrument prin care am dorit sa sustinem echipele care au trecut cu succes de prima etapa eliminatorie a proiectelor ERC si le-am finantat noi, in momentul in care n-au primit finantare de la CE, tocmai in ideea de a consolida aceste grupuri de cercetare si de a le creste sansele pe viitor cand aplica la asemenea proiecte”. „Nu stiu daca in acest moment mai functioneaza acest instrument, dar cred ca e o investitie buna, pentru ca oamenii astia au fost evaluati de cei mai pretentiosi evaluatori, cei ai ERC, si au reusit sa obtina punctaje care i-au situat in zona de finantare a proiectelor. Deci erau proiecte foarte bune, depuse de oameni seriosi, in institutii puternice, care speram sa aiba sperante pe viitor sa acceseze asemenea granturi”.
Ciuparu a explicat ca ideile finantate prin Consiliul European al Cercetarii sunt proiecte de cercetare fundamentala. „ERC finanteaza cercetare fundamentala”, a declarat acesta, precizand ca „pe cercetarea fundamentala e mai putin probabil ca un intreprinzator privat sa fie interesat sa investeasca. In general, in toata lumea, cercetarea fundamentala este sustinuta de guverne, pentru ca este cea care alimenteaza cercetarea aplicativa cu idei noi”.
Potrivit lui Dragos Ciuparu, „in clipa in care de exemplu am avea un ELI – laserul de la Magurele – functional, m-as astepta ca o echipa de acolo sa poata sa acceseze o asemenea finantare pentru sustinerea unor experimente de frontiera”.
Alexandru Babes, cercetator care a aplicat si al carui proiect a fost respins: Au fost romani care au castigat, dar reprezentand institutii straine
Alexandru Babes, fostul presedinte al Consiliului National al Cercetarii Stiintifice (CNCS), este unul dintre cercetatorii romani care au aplicat la Consiliul European al Cercetarii, insa fara succes. „Eu am aplicat la prima runda a acestui program, prin 2007, chiar la lansare. Nu am mai aplicat de atunci fiindca m-a descurajat cumva receptia proiectului meu”, a povestit pentru HotNews.ro Alexandru Babes, profesor doctor in Departamentul de Anatomie, Fiziologie si Biofizica la Facultatea de Biologie a Universitatii din Bucuresti, cu studii postdoctorale la Universitatea Cambridge. Vezi aici CV-ul lui Alexandru Babes
La respingerea proiectului, „motivul cel mai simplu mi se pare acela ca este foarte competitiva competitia si este exclusiv bazata pe excelenta. Deci nu se face niciun rabat pe criterii strategice, geografice, politice, este exclusiv excelenta. Si atunci englezii si nemtii au 60-70% din granturi”, a declarat acesta.
Proiectul pe care l-a depus a avut ca tema „mecanismele periferice de durere”, iar in 2007 „nu aveam lista de lucrari pe care o am acum, deci cumva era de asteptat, si fiind prima runda a fost competitie extraordinara, au fost cred peste 20 de propuneri pe proiect finantat”, precizat Babes. Daca proiectul ar fi fost acceptat la finantare, „fondul ar fi fost fabulos, la 1 milion jumatate de euro, daca nu ma insel, pe 3 ani”.
„Au fost romani care au castigat, dar reprezentand institutii straine. Si asta cred ca spune ceva. Au fost vreo 2-3”, a adaugat Alexandru Babes, care a explicat ca a preluat sistemul de la ERC si l-a aplicat in cadrul unei competitiei din Romania IDEI (http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/452/IDEI.html).
Potrivit fostului presedinte al CNCS, „riscam sa obtinem si mai putin in viitorul imediat din cauza politicii care se focalizeaza exclusiv pe cercetarea aplicativa, neglijand faptul ca nu exista tara care sa aiba cercetare aplicativa competitiva si sa nu aiba cercetare fundamentala cel putin la fel de competitiva, cum e Israelul, cum sunt SUA. La noi acum se merge pe cercetarea care produce PIB, vor produse finite la capatul proiectului si asta mi se pare ca este daunator pe termen lung. Cercetarea fundamentala este cea care produce si resursa umana pentru cercetarea aplicativa. Nimeni nu spune sa nu dai o pondere mai mare cercetarii aplicative, sigur, sa zicem 60-70%, dar sa fie ceva si pentru cercetarea fundamentala”.
In 2010, Dr. Jack Metthey, directorul de atunci al ERCEA, Agentia executiva a European Research Council (ERC), declara pentru HotNews.ro ca pana la acea vreme „4 granturi au fost castigate de catre cercetatori romani care lucreaza in centre de cercetare din statele membre UE sau tari asociate cu programe de cercetare finantate de ERC (Marea Britanie, Germaia, Italia, Franta). 3 dintre ei se ocupa de cercetare in domeniul Life Sciences, si unul in Physical Science. Pana acum, ceea ce putem sa observam, este ca punctajul aplicantilor din tarile Europei de Est este mai scazut. Romania si tarile vecine, sunt cam la acelasi nivel, ceva mai multe granturi sunt castigate de Ungaria si Polonia”.
„Pentru Romania este extrem de important sa sprijine mediul national de cercetare si sa imbunatateasca conditiile de cercetare si infrastructura”, avertiza oficialul.
Acelasi mesaj a venit la finalul anului trecut si de la Maire Geoghegan-Quinn, comisarul european pentru Cercetare, care a lansat la Bucuresti programul-cadru european de Cercetare, Dezvoltare si Inovare „Orizont 2020” (program-cadru in cadrul caruia se afla acum instrumentul financiar ERC). „Romania va trebui sa introduca reforme pentru a se asigura ca cercetatorii sunt pregatiti sa concureze si sa colaboreze cu cei mai buni din Uniunea Europeana”, declara aceasta.
Comisarul european avertiza in octombrie 2013 ca „unele tari din centrul, sudul si estul Europei nu isi exploateaza inca intregul potential de cercetare si inovare. Iar Romania este una dintre ele”.
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro