Ce se intampla in Romania baronilor
In Romania a inceput ceea ce pare a fi o batalie pentru destructurarea clanurilor locale, a retelelor care aduna la un loc politicieni, oameni cu functii importante in stat si interlopi. Activitatea acestora s-a extins in mod periculos, deoarece ani de zile s-au bucurat, sub toate guvernele, de protectie. Luati la intamplare orice judet: Prahova, Giurgiu, Vrancea, Constanta, Ilfov, oricare altul. Aceleasi nume de baroni locali stapanesc de ani buni locul ca pe propria feuda. Sub ei au crescut retele politico-financiare tot mai puternice, si-au trimis copiii sau clonele politice in Parlament si fac astazi legea in Romania, la propriu. Baronii de azi nu mai sunt figurile ponosite de pe vremea lui Nastase, gen Mischie, Sechelariu, Contac care abia prinsesera gustul banilor din tunurile date in jungla anilor 90.
Departe de bataliile de la Bucuresti si de ochii presei centrale, clanurile politico-financiare de azi s-au capitalizat, s-au obisnuit cu bani multi si cu viata traita pe picior mare. Si-au mentinut puterea cumparand voturi, achizitionand la vrac politicieni de la alte partide, borfasi mari sau mici, dirijand resurse locale, contracte cu statul, traficand posturi cheie din administratie.
Au schimbat lejer partide pentru a se mentine la putere. Unii au avut ghinionul sa pice, dar rareori a cazut si intreaga retea, adica toti executantii si locotenentii lor. Or, baronii locali nu fura singuri. In jurul lor gasim mereu retele intregi, capabile sa se mute usor de la un jupan la altul.
Cum e posibil sa vorbim azi de cazuri atat de mari si complexe de evaziune fiscala la Alba, la Prahova sau la Giurgiu, de persoane acuzate ca au prejudiciat statul cu zeci si zeci de milioane de euro? Amploarea si sofisticarea cazurilor denota o lunga experienta in comiterea de infractiuni, sub adapostul unor garantii puternice de impunitate.
Cum e posibil ca langa politicieni importanti, alaturi de copiii lor, aflati la carma judetului, in Parlament sau reprezentati in Guvern, sa gasim azi figuri sinistre de interlopi, retele de tip mafiot atat de bine puse la punct? Ceva nu e in regula. Ceva n-a functionat. Ceva i-a incurajat, in loc sa-i sperie.
Nu i-a speriat, de pilda, niciodata frauda la vot. Dimpotriva, au transformat-o in regula. Au furat voturi cu ajutorul interlopilor, au falsificat alegeri, au mobilizat saracimea si n-au dat niciodata socoteala pentru asta. Au trebuit apoi sa achite factura pentru servicii din campanie si au facut-o, rasplantind clientela cu contracte, controland politie, procuratura si alte institutii cheie din judet pentru a zadarnici eventuale anchete. N-au platit nici pentru asta. Au sarit dintr-un partid in altul, au primit tradatori incurajand astfel traseismul politic, adica tot o forma de coruptie.
N-au platit vreodata cu excluderea din politica sau macar cu oprobiul cetatii. Alegatorilor romani nu le pasa. Ei vor sa castige ceva, orice, se multumesc cu farmitura cazuta de pe masa boierilor care se bat pe ciolan. Baronii nu se mai feresc in ziua de azi sa fure la vedere, sa-si dea contracte propriilor firme avand sentimentul atotputerniciei. Cand s-au vazut amenintati sa plateasca au amenintat cu rascoala in masa si au cerut iarasi protectie la centru.
Baronii si retelele lor au transformat judetele in mici republici autonome. Politicienii de la Bucuresti au devenit tot mai dependenti de ei, mai ales in anii electorali. Asa au ajuns ca baronii sa impuna regulile descentralizarii, sa bata cu pumnul in masa ministrilor cerand toata puterea. Imaginati-va azi puternicii baroni locali avand in subordine directa politia, fiscul sau alte parghii financiare importante. Cine i-ar mai deranja cu anchete pe teme de evaziune sau coruptie? Cum ar arata un judet ajuns integral la mana unui mic grup de oameni?
Sub guvernarea Nastase incepuse asa numita operatiunea „centrul imaculat”, un fel de lupta anticoruptie indreptata impotriva baronilor locali. Cu aceasta operatiune guvernul Nastase spera sa impuste mai multi iepuri dintr-o lovitura: sa mai taie din pretentiile baronilor, care incepeau sa manifeste primele semne de independenta fata de centru si sa mimeze lupta cu coruptia ocolind insa cu grija marile cazuri. In plus, se obtinea imaginea „centrului imaculat”, adica se vedea doar lacomia baronilor, nu si a ministrilor.
Greu de spus daca ne aflam in fata unei operatiuni similare. Centrul nu mai este demult imaculat, cu Dragnea, Voiculescu, Vosganian si alti lideri influenti anchetati si trimisi in judecata. Apoi, coruptia baronilor si a retelelor de sub ei este o realitate tot mai agresiva. Efectul anchetarii lor este, asa cum spunea Ilie Sarbu, o tragedie pentru imaginea partidului. De data asta, PSD si PNL nu castiga din atacarea retelelor de baroni, dimpotriva. Distrugerea retelisticii politico-financiare din teritoriu ameninta buna functionare a partidelor construite piramidal.
Singurul beneficiu pentru Victor Ponta ar fi ca mai astupa ici-colo gaurile dintr-un buget facut svaiter de evaziune fiscala si furt generalizat. Costurile sunt insa uriase, dincolo de imagine.
O parte din zecile de milioane din evaziune fiscale urmau sa ajunga, foarte probabil, si la partid, asigurand finantarea campaniilor electorale de anul viitor. Asa s-au alimentat partidele in Romania: cu bani negri scosi din evaziune, spalare de bani si alte infractiuni, retelele baronilor bucurandu-se mereu de protectie.
Dupa operatiunile procurorilor din Prahova, Alba sau Giurgiu va mai dificil – nu imposibil, desigur – dar cu siguranta mai dificil sa le ceri baronilor sa fure voturi la fel ca in trecut, cand pana si atotputernicul Dragnea s-a trezit trimis in judecata pentru frauda la referendum.
Evident ca baza de putere a USL este in acest moment puternic afectata de anchete, arestari preventive si expuneri mediatice de amploare. N-ar fi exclus sa asistam la o riposta impotriva DNA, SRI si ANI, dincolo de obisnuita taxare a lor ca ar fi „basiste”.
Rascoala baronilor din vara impotriva Agentiei Nationala de Integritate a prefatat atacul la in forta la institutiile de control. Sunt singurele care le mai stau azi in cale: procurorii si serviciile secrete. Opozitia nu exista.
Daca institutiile cheie vor rezista furiei baronilor, care se va intalni cu interesele unor moguli si a unor lideri influenti, mai exista o sansa ca statul sa se elibereze putin din captivitatea lor, iar alegerile de anul viitor sa se desfasoare ceva mai civilizat decat rusinea de referendum din 2012.