Cartea Presedintilor. Vladimir Tismaneanu despre Iliescu, Constantinescu si Basescu

Cristian Pătrăşconiu: Cu ce personaje din literatură seamănă preşedinţii României de după 1989?

Vladimir Tismăneanu: Iliescu cu Macbeth, Constantinescu cu Hamlet, Băsescu cu Henric V.

Cristian Pătrăşconiu a găsit în Vladimir Tismăneanu cel mai potrivit interlocutor pentru o convorbire pe tema preşedinţilor României. Despre Gheorghiu-Dej (preşedinte al Consiliului de Stat) şi Nicolae Ceauşescu (devenit preşedintele RSR), politologul a scris studii şi cărţi. Pe cei trei preşedinţi de după 1989, Vladimir Tismăneanu nu i-a urmărit doar de la distanţă – a avut ocazia să-i cunoască direct. De aceea, în Cartea preşedinţilor, analiza se combină incitant cu detalii biografice ţinând de „lumea secretă a nomenclaturii“, cu observaţii de psihologie surprinsă pe viu, cu anecdote inedite.

„Atunci când Cristian Pătrăşconiu mi-a propus acest interviu-dialog, am acceptat fără ezitare. Cred că sunt în măsură să compar tipurile de con-ducere în regimul totalitar cu cele din România postcomunistă, să observ discontinuităţile, dar şi unele neliniştitoare continuităţi la nivelul formelor mentale. Ca politolog, sunt interesat de avatarurile regimurilor democratice şi nondemocratice, mă interesează, în cazul primelor, relaţia dintre prezidenţialism, semiprezidenţialism şi parlamentarism. Vreau să înţeleg, iar întrebările lui Cristian Pătrăşco-niu sunt invitaţii excelente în această direcţie, cum se întâlnesc, în compor-tamentele preşedinţilor aleşi democratic, elementele psihologice, bagajul biografic şi opţiunile ideologice. Cât din acţiunile lor este efectul pragma-tismului şi cât provine din ataşamentul pentru anumite valori?”

Vladimir Tismăneanu

„Mai întâi doar anecdotic, apoi tot mai serios, m-a izbit evidenţa faptului că, dintre intelectualii publici, Vladimir Tismăneanu este, după ştiinţa mea, singurul care a avut relaţii, adesea nemijlocite, cu toate formele de anturaj prezidenţial ale României moderne: fie de dinainte de 1989, fie de după. Adăugând la acest amănunt relevant şi faptul, după mine incontestabil, că Vladimir Tismăneanu e un foarte rafinat cunoscător nu doar al comunismului, ci şi al democraţiei (inclusiv al „democraţiei originale“), mi-am dat seama foarte repede că am în faţă deopotrivă un personaj de neratat şi o potenţială carte de mare valoare, de factură atât confesivă, cât şi analitică, aptă să pună jaloane importante pentru dezbateri, pentru istorici, pentru istorie.”

Cristian Pătrăşconiu

Cartea presedintilor, detalii carte