Noi dotari pentru marina rusa: minisubmarine si drone subacvative

Constructorii de nave din Federatia Rusa lucreaza in prezent la realizarea unor noi „super minisubmarine”, potrivit unui anunt facut de compania de stat United Shipbuilding Corporation (USC) si citat de agentia RIA Novosti. In acelasi timp, compania a anuntat ca Rusia incearca in prezent sa realizeze drone subacvatice ce vor fi folosite in misiuni speciale.

Vicepresedintele USC, Igor Zakharov, a precizat ca lucrarile de proiectare ale minisubmarinelor (sau submarine de buzunar) au loc la biroul de inginerie navala Malakhit, din St. Petersburg. Potrivit afirmatiilor oficialului, comandantii marinei ruse s-au arata interesati de proiect.

Alexander Terenov, consilier al directorul general de la Malakhit, a afirmat ca submarinul Project 865 Piranha vizeaza nu doar operatiuni de atac gen „hit and run”.

„Submarinele au o gama larga de aplicatii si sunt capabile sa transporte sisteme complete de rachete si de torpile”, a afirmat Terenov.

Terenov a adaugat ca Piranha pot fi de asemenea folosite pentru protectia instalatiilor navale. Aparatele vor avea un echipaj redus, iar costurile de intretinere sunt scazute.

Piranha este un submarin pitic conceput pentru operatiuni speciale, fiind aproape complet silentios. Proiectul dateaza din anii ’80, dar a fost abandonat de autoritatile ruse, iar acum este reluat.

Desi planul initial prevedea construirea a 12 submarine Project 865 Piranha, autoritatile de la Moscova au decis ulterior sa realizeze 6 aparate. Intr-un final, au fost construite doar doua submarine din clasa Piranha: MS-520 (1986) si MS-521 (1990).

Project 865 Piranha este cunoscut sub numele de Losos de catre tarile membre NATO.

Dronele din adancuri

Pe de alta parte, un alt oficial din cadrul companiei USC a anuntat ca Rusia dezvolta in prezent drone subacvatice ce vor fi utilizate in cadrul unor misiuni speciale.

Potrivit declaratiilor lui Anatoli Shlemov, director al contractelor publice de aparare la United Shipbuilding Corporation, marina americana desfasoara in prezent proiecte similare.

RIA Novosti afirma ca, desi lucrarile la aceste aparate au inceput in URSS la sfarsitul anilor ’80, este pentru prima data cand are loc un anunt oficial privind constructia unor vehicule subacvatice autonome. Constructia dronelor subacvatice a fost de altfel si motivul pentru care marina sovietica a abandonat programul de realizare a submarinelor Piranha.

Potrivit expertilor, dronele subacvatice pot fi folosite, intre altele, la operatiuni de salvare si de cercetare la mare adancime.

O scurta istorie a flotei de submarine rusesti:

* 1904 – este finalizata constructia primului submarin rusesc. „Delfinul” avea aproape 20 de metri, o latime de 3.35 metri, inainta cu o viteza de 5-6 noduri si se putea scufunda pana la 50 de metri adancime

* 1906 – submarinele sunt incluse ca o noua clasa de nave de razboi in clasificarile Marinei

* 1911 – este constituita prima brigada de submarine rusesti, constituita din 11 submarine. Ea facea parte din Flota Baltica

* 1930-1939 – in aceasta perioada sunt construite pentru Marina sovietica peste 20 de submarine mari, 80 de submarine medii si 60 de submarine mici

* 1941 – pana la 22 iunie 1941, cand Germania nazista ataca URSS, cele patru flote ce compuneau Marina sovietica aveau 212 submarine

* 1950-1960 – in anii ’50 incepe instalarea de unitati de propulsie nucleara la bordul submarinelor. Pana in 1961, Marina sovietica avea 9 submarine cu propulsie nucleara, incluzand patru submarine cu rachete balistice si 5 submarine de atac

* 1991 – in total, URSS a construit 243 de submarine cu propulise nucleara, de diferite clase, si peste 1000 de submarine diesel.

* dupa 1991 – Marina rusa infiinteaza o forta de submarine de tipul Project 949A, inarmata fiecare cu rachete de croaziera de tipul 24 Granit

Surse: Ria Novosti, Wikipedia,

Noi dotari pentru marina rusa: minisubmarine si drone subacvative

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”

Inițiativa MedLife de testare BTS din cadrul festivalurilor Electric Castle și Summer Well a ajuns la peste 1.000 de tineri

#medicibuni – Dr. Bogdan Cociaș, MedLife, despre depistarea precoce a cancerului de sân: „Noi putem depista celulele care în doi-trei ani se transformă în tumoră mamară, iar pacienta scapă fără tratamente severe“

Premieră medicală, MedLife: Sleeve-ul Gastric pe cale endoscopică, o procedură minim invazivă pentru tratarea obezității, prin care medicul poate opera în interiorul stomacului fără a face incizii în abdomen