Falkland: Un mic arhipelag din Atlanticul de Sud invrajbeste Marea Britanie si Argentina

Duminica si luni, in cadrul unui referendum, locuitorii Insulelor Falkland au votat cu o majoritate covarsitoare (98,8%) in favoarea mentinerii arhipelagului sub tutela britanica. Doar trei voturi au fost impotriva (din 1.518 exprimate), iar rezultatul consultarii populare pare sa transmita un semnal puternic Argentinei, care a considerat scrutinul nul si neavenit. Mai multi analisti sunt insa de parere ca referendumul, dincolo de a calma o situatie tensionata, poate agita si mai mult problema suveranitatii teritoriului.

Rata participarii la vot a fost de circa 92% din totalul celor 1.672 de alegatori din arhipelagul aflat in Atlanticul de Sud. Corespondentii de presa au descris atmosfera din ziua votului ca fiind „una de sarbatoare”, multi dintre alegatori purtand haine in culorile steagului britanic Union Jack. „Suntem britanici si asa vrem sa ramanem”, a declarat Barry Nielsen, inainte sa-si exprime votul.

Potrivit Reuters, referendumul a fost menit si sa atraga simpatia internationala, in conditiile in care Argentina si-a intensificat pretentiile privind suveranitatea asupra teritoriului.

„Cu siguranta, aceasta trebuie sa fie cel mai puternic mesaj pe care il trimitem lumii”, a afirmat Roger Edwards, unul dintre cei opt membri alesi ai adunarii regionale. „Ca suntem multumiti, ca dorim sa mentinem actualul status quo… avand dreptul sa ne determinam propriul viitor si nu sa devenim o colonie a Argentinei”.

Oficialii argentinieni au afirmat in ultimele saptamani ca scrutinul este „nul si neavenit”, iar consultarea populara nu este altceva decat „o tentativa britanica de manipulare”. Guvernul de la Buenos Aires a avertizat de altfel ca referendumul „nu va rezolva diferentele asupra suveranitatii”.

Presedintele argentinian, Cristina Fernandez de Kirchner, a declarat ca dorintele locuitorilor nu sunt relevante in ceea ce priveste o disputa teritoriala.

Politicienii locali afirma insa ca rezultatul covarsitor in favoarea tutelei britanice ii va ajuta sa castige sustinere externa, de exemplu in Statele Unite.

„Recunoastem administratia de facto a insulei de catre Marea Britanie, dar nu luam nicio pozitie in ceea ce priveste suveranitatea”, a afirmat mereu Departamentul de Stat de la Washington. Statele Unite au cerut desfasurarea de discutii intre Londra si Buenos Aires pentru rezolvarea disputei.

Politicieni locali s-au deplasat deja la Washington pentru a prezenta rezultatul referendumului in Congres si pentru a cere ca SUA sa-si modifice pozitia fata de suveranitatea arhipelagului.

O istorie zbuciumata

Arhipelagul Falkland, format din East Falkland (Soledad), West Falkland (Malvinas Grand) si alte 776 de insule mai mici, se afla la circa 500 de km de Patagonia, la extremitatea sudica a Americii de Sud, si la 12.000 de km de Marea Britanie. Insulele sunt poarta de acces spre Antarctica si spre controlul unei zone oceanice despre care se banuieste ca este extrem de bogata in resurse.

Insulele Falkland

Foto: Google Maps

Insulele Falkland se afla sub controlul Marii Britanii din 1833, cand o canoniera britanica a alungat autoritatile argentiniene. Arhipelagul cunoscuse si stapanire franceza si spaniola, insa Argentina a insistat mereu ca a avut drept asupra loc cu mult inainte de sosirea britaniclor.

La 2 aprilie 1982, trupele argentiniene au intrat in capitala Stanley. Garnizoana marinei regale a fost coplesita si alte teritorii britanice din Atlanticul de Sud, incluzand Georgia de Sud, au fost capturate.

Insulele ele au fost recapturate insa de o forta expeditionara britanica dupa un razboi de doua luni in care si-au pierdut viata 649 de argentinieni (1.188 au fost raniti) si 225 de britanici (777 au fost raniti).

Cei aproximativ 2900 de locuitori sustin pretentiile britanice asupra insulelor, iar Marea Britanie a refuzat constant sa negocieze statutul teritoriului atat timp cat localnicii doresc sa faca parte din Regatul Unit.

Cei mai multi argentinieni considera Las Malvinas (Malvinele) – asa cum sunt cunoscute ele in spaniola – ca fiind argentiniene si recuperarea lor apare in Constitutia Argentinei. Razboiul din anii ’80 este privit in general in Argentina ca o greseala umilitoare a dictaturii brutale aflata la putere in acea perioada. Cei mai multi argentinieni cred ca insulele apartin de drept tarii sud-americane, ele ramanand un simbol national extrem de puternic, care uneste toate fortele politice din Argentina.

Tensiunea legata de arhipelagul aflat in Atlanticul de Sud a crescut incepand cu 2010, cand companii britanice au inceput sa foreze in zona, in cautare de petrol. De altfel, zona cunoaste un boom economic, datorat vanzarii licentelor de exploatare a petrolului si a gazelor naturale. Analistii afirma ca rezervele de petrol din zona economica exclusiva ar putea ajunge la 60 de miliarde de barili de petrol de inalta calitate, ceea ce ar putea face din Insulele Falkland una dintre cele mai importante rezerve de titei din lume, potrivit Wall Street Journal.

Argentina a obtinut sprijinul altor natiuni sud-americane, iar presedintele Cristina Fernandez a acuzat Marea Britanie de „aroganta” si ca „ia resursele Argentinei”. Kirchner a cerut Marii Britanii sa se aseze la masa negocierilor pentru a discuta viitorul acestor insule. In replica, britanicii au acuzat-o ca favorizeaza curentele nationaliste din ratiuni politice interne, iar David Cameron a refuzat o discutie asupra acestei chestiuni.

* In februarie 2012, tensiunile dintre Marea Britanie si Argentina s-au amplificat, dupa ce Printul William a inceput o misiune in arhipeleagul din Atlanticul de Sud, el fiind pilot pe un elicopter de interventie in situatii de urgenta. Printul in varsta de 29 de ani, cunoscut in armata sub numele de locotenentul William Wales, s-a intors in Marea Britanie dupa sase saptamani, inainte de aniversarea de 30 de ani a invaziei argentiniene, in luna aprilie. Unchiul sau, Printul Andrew, a fost pilot de elicopter in Marina britanica in timpul razoiului.

* Tot la inceputul anului trecut, „The Daily Telegraph” anuntase ca cea mai sofisticata nava de razboi a Royal Navy urma sa fie trimisa in Atlanticul de Sud. Distrugatorul Dauntless, in valoare de un miliard de lire sterline, a navigat spre Insulele Falkland, inarmat cu o baterie de rachete care ar putea „sa elimine toate avioanele de vanatoare din America de Sud, fara a vorbi doar de Argentina”, a afirmat atunci o sursa din marina regala britanica.

* Pentru a protesta impotriva misiunii Printului William, aproximativ 60 de manifestanti de stanga,

Proteste anti-britanice in Argentina: Ne vom intoarce (2012)

Foto: Agerpres

inarmati cu bate, au demonstratin februarie 2012 in fata unei filiale a bancii HSBC din Buenos Aires, cerand ca Insulele Falkland sa fie returnate Argentinei. Demonstrantii, ce aveau fetele acoperite, au aruncat pietre si vopsea in sediul bancii. Fernando Esteche, liderul grupului Quebracho, a declarat in timpul protestului: „In aceste momente, printul pirat (n.red. William) este deja in Argentina si prin asta intelegem Insulele Malvine. Avem o agresiune, o zi foarte trista care ne raneste enorm, si o escaladare in provocarile guvernului Regatului Unit al Marii Britanii in ceea ce privesc cererile Argentinei si Americii Latine legate de Malvine”.

Argentina a declarat ca nu doreste un alt razboi din cauza Insulelor Falkland si a acuzat Marea Britanie ca militarizeaza disputa legata de suveranitatea arhipelagului, dupa ce Londra a anuntat ca trimite in Atlanticul de Sud cea mai sofisticata nava de razboi a Royal Navy, impreuna cu Printul William „in uniforma de conchistador”.

* La cateva saptamani dupa aceea, ministrul argentinian al Industriilor, Debora Giorgi, a indemnat companiile din tara sa sa nu mai importe bunuri din Marea Britanie. Foreign Office a contactat oficialii din Argentina pentru a lamuri chestiunea, considerata de Londra ca fiind „contraproductiva”.

„Noi credem ca aceasta decizie este contraproductiva si reprezinta o interpretare complet gresita a pozitiei britanice in chestiune”, a declarat purtatorul de cuvant al premierului britanic David Cameron. „Suntem de asemenea un investitor major in Argentina si importam bunuri din Argentina. Nu este in interesul economic al Argentinei sa ridice bariere. Abordarea corecta aici este una a cooperarii, nu a confruntarii”, a adaugat oficialul.

* Ulterior, la summitul G20 din Mexic, din luna iunie, seful executivului britanic si presedintele Argentinei au avut un schimb de replici legat de insulele Falkland. Cameron a interpelat-o pe Cristina Kirchner cerandu-i ca Argentina sa respecte vointa locuitorilor arhipelagului din Atlanticul de Sud, care doresc sa ramana in cadrul Marii Britanii.

Potrivit argentinienilor, Kirchner a replicat imediat invocand rezolutiile Natiunilor Unite care fac apel la negocieri intre cele doua tari asupra suveranitatii insulelor.

Liderul britanic a pledat pentru un referendum care va oferi „o ocazie pentru tari care nu au examinat problema de ceva timp si poate accepta propaganda Argentinei (…) sa admita ca poporul din aceste insule are dreptul sa-si aleaga propriul viitor”.

Referendumul a agitat din nou apele in Atlanticul de Sud

Analistii au anticipat ca rezultatul referendumului de doua zile va fi covarsitor in favoarea mentinerii tutelei britanice in regiune. Pariorii britanici au afirmat de altfel inainte de vot ca scrutinul este „cea mai mare certitudine din istoria pariurilor politice”, a scris „Time”. La fel de previzibile au fost si reactiile celor doua tari implicate in disputa, precum si ale locuitorilor arhipelagului. De altfel, o petrecere pentru a sarbatori victoria in referendum a fost planificata a se desfasura la doar trei ore dupa inchiderea urnelor, la monumentul Whalebone din Stanley.

Pe de-o parte, oficialii britanici au declarat ca scrutinul a indicat cu claritate ca locuitorii insulelelor vor sa ramana britanici.

„Toate tarile trebuie sa accepte rezultatele acestui referendum si sa-i sustina pe locuitorii din Falkland, care continua sa-si dezvolte arhipelagul si economia”, a afirmat seful diplomatiei britanice, William Hague. „Am spus clar ca noi credem in drepturile locuitorilor din Falkland de a-si determina viitorul lor si de a decide cu privire la calea pe care doresc sa o urmeze. Este normal ca, in secolul 21, aceste drepturi sunt respectate”.

O voce distincta in tabara britanica a fost cea a parlamentarului George Galloway, care a afirmat ca Londra trebuie sa imparta suveranitatea insulelor cu Buenos Aires, pentru a proteja interesele viitoare ale Marii Britanii in America de Sud.

De cealalta parte, autoritatile din Buenos Aires au pus sub semnul intrebarii legitimitatea scrutinului. Ei sustin ca disputa suveranitatii teritoriului trebuie sa fie rezolvata intre Marea Britanie si Argentina, citand in acest sens rezolutiile ONU care cer Londrei sa se aseze la masa negocierilor. Ambasadoarea argentiniana in capitala britanica, Alicia Castro, a afirmat ca referendumul a fost „o farsa care nu are valoare legala. Negocierile sunt in beneficiul locuitorilor insulelor. Nu vrem sa le negam identitatea. Ei sunt britanici, noi le respectam identitatea si modul de viata si faptul ca doresc sa continue sa fie britanici. Dar teritoriul pe care il ocupa nu este britanic”.

Pozitia administratiei de la Buenos Aires este sustinuta si de populatia statului sud-american. Un sondaj recent a indicat faptul ca doar 15% dintre argentinieni cred ca locuitorii insulelor trebuie sa-si decida singuri viitorul, in timp ce 59% afirma ca dorintelor celor din Falkland sunt nerelevante atunci cand e vorba de suveranitatea teritoriului.

Disputa nu s-a terminat

Locuitorii insulelor au jucat un rol minor in disputa, pana in acest moment. Marea Britanie este responsabila cu politica externa si apararea arhipelagului, iar Argentina refuza constant sa trateze direct cu oficialii locali, o atitudine care a cauzat mereu frustrare printre locuitorii insulelor. De altfel, mai multi rezidenti din Falkland care au fost chestionati de ziaristii Reuters au afirmat ca nu se asteapta ca Argentina sa-si schimbe pozitia dupa referendum. „Atitudinea Argentinei legata de Falkland va ramane la fel. Dar sa speram ca lumea va asculta acum si va sti ca oamenii din insulele Falkland au o voce”, a afirmat unul dintre rezidenti, Craig Paice, in timp ce astepta sa voteze.

„Schimbarea pozitiei guvernelor din intreaga lume in favoarea noastra” pare sa fi fost de altfel obiectivul central al referendumului organizat de insule. In cele doua zile ale scrutinului, sute de masini, camioane, biciclete sau motociclete au defilat prin Stanley, cu steaguri britanice si ale arhipelagului. Union Jack a fluturat la ferestrele localurilor, pe cladiri si pe geamurile masinilor, multe dintre steaguri avand inscriptionate cuvintele „British to the Core”. Zboruri speciale au fost organizate spre opt insule, pentru ca fiecare alegator din teritoriu sa poata vota, organizatorii recurgand si la cinci urne mobile.

Revista „Time” este de parere ca referendumul a oferit locuitorilor din arhipelag dreptul la auto-determinare, pe care l-au invocat atat de mult in ultima perioada. Din punct de vedere politic, disputa diplomatica a folosit atat premierului britanic Cameron, cat si presedintelui argentinian Fernandez de Kirchner: confruntati cu alegeri legisltive in aceasta toamna, ambii lideri au folosit scrutinul pentru a distrage atentia de la problemele cu care se confrunta pe plan domestic.

Dezbaterea este insa departe de a se termina. „Ceea ce este sigur este ca odata inceputa extragerea de petrol in 2017, in afara coastelor arhipelagului, e foarte probabil ca disputa sa ia o turnura si mai urata”, cred ziaristii de la „Time”.

Surse: AFP, Reuters, Time, The Economist, Wall Street Journal