New York Times: O noua resetare a relatiilor cu Rusia in cel de-al doilea mandat al lui Obama. "SUA adopta discret o noua atitudine: raceala"

In urma cu patru ani, la conferinta anuala pe teme de securitate de la Munchen, vicepresedintele american Joe Biden a profitat de prezenta liderilor lumii pentru a propune o „resetare” a relatiilor cu Rusia, acesta fiind primul angajament important in materie de politica externa al administratiei Obama. Insa, in contextul in care Joe Biden revine in acest weekend in Germania cu ocazia aceleiasi conferinte, Statele Unite adopta discret o noua atitudine fata de vechea rivala din perioada razboiului rece: o trateaza cu raceala, scrie New York Times, intr-un material despre recentele evolutii in relatia americano-rusa.

Angajamentul intens privind restabilirea relatiilor a dus la realizari notabile, intre care noul Tratat START de dezarmare nucleara si intrarea Rusiei in Organizatia Mondiala a Comertului. Dar dupa mai bine de un an de deteriorare a relatiilor, administratia americana preconizeaza o perioada de dezangajare, potrivit unor oficiali guvernamentali si analisti de la Moscova si de la Washington.

Pasul inapoi – care ar putea fi un subiect de discutie in cadrul intalnirii pe care Biden o va avea cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, in marja conferintei de la Munchen – este un raspuns fata de intensificarea represiunii politice in Rusia in ultimele luni, de cand Vladimir Putin a redevenit sef al statului in mai anul trecut, si fata de un numar de actiuni percepute de catre Washington drept anti-americane.

Intrucat oficialii americani nu doresc sa inrautateasca relatiile si spera in continuare la cooperare, au refuzat sa prezinte public aceste intentii. Insa, in cadrul administratiei, este considerat indiscutabil faptul ca relatia cu Rusia este tot mai putin o prioritate.

„Avem divergente reale si nu le ascundem”, a declarat Tony Blinken, care a fost consilierul pe probleme de securitate nationala al lui Joe Biden, iar acum s-a alaturat echipei de securitate nationala a presedintelui Obama.

„Avem divergente cu privire la drepturile omului si democratie (…) dar si intr-un numar de alte chestiuni care au fost relatate in mass-media in ultimele zile si saptamani”, a declarat Blinken reporterilor, inainte de deplasarea in Germania.

Barack Obama va refuza o invitatie la Moscova

Distantarea a inceput cu recenta retragere a Statelor Unite din „grupul de lucru al societatii civile”, unul dintre cele 20 de paneluri create in 2009 pentru restabilirea relatiilor dintre Moscova si Washington, sub o organizatie umbrela cunoscuta drept Comisia Obama-Medvedev.

Daca acest pas abia a fost perceput in afara cercurilor diplomatice, strategia va deveni in curand mult mai evidenta. Oficiali americani sustin ca presedintele Obama va refuza o invitatie – trambitata public de Serghei Lavrov si de presa rusa – de a efectua singur o vizita la Moscova in aceasta primavara. In schimb, el va astepta pana in septembrie, cand conferinta G20 a celor mai mari economii ale lumii este programata sa aiba loc la Sankt Petersburg, Rusia.

De asemenea, in contextul in care Secretarul de Stat John Kerry nu si-a selectat inca destinatia pentru prima sa vizita peste ocean, oficialii americani afirma deja ca Rusia a fost eliminata de pe lista.

Scopul principal pare sa fie cel de a transmite mesajul ca Statele Unite considera mare parte din relatia sa cu Rusia drept optionala si, in timp ce chestiunile presante vor continua sa fie rezolvate intr-o maniera tranzactionala, Washingtonul intentioneaza sa continue sa critice Rusia in privinta drepturilor omului si altor aspecte. Cat despre anti-americanism, noua abordare ar putea fi descrisa drept „a trece cu vederea”.

Totusi, a declarat Tony Blinken, exista o posibilitate reala de a rezolva divergentele. Iar oficialii americani se bazeaza in mod clar pe faptul ca Vladimir Putin isi doreste un rol proeminent pe scena lumii si va decide in final sa reia angajamentul.

Insa sansele ca acest lucru sa se intample par slabe. Purtatorul de cuvant al lui Putin, Dmitri Peskov, a avertizat ca o distantare ar reprezenta o neglijare a responsabilitatii americane de a lucra cu Rusia pentru mentinerea stabilitatii globale. El a spus ca Rusia a dorit sa imbunatateasca legaturile economice si sa cladeasca o relatie mai puternica, dar ca Statele Unite nu trebuie sa se bage in problemele interne ale Rusiei.

„Am auzit de multe ori spunandu-se la Washington ca afacerile interne ale Rusiei nu sunt satisfacatoare. Din pacate, aceste voci nu pot fi luate in seama aici si nu putem fi de acord cu ele. Suntem o tara cu adevarat democratica si avem singuri grija de noi”, a spus Peskov.

Legea de interzicere a adoptiilor pentru americani – picatura care a umplut paharul

In cei aproape trei ani de la semnarea noului Tratat START, urmata de votul Rusiei doua luni mai tarziu in Consiliul de Securitate al ONU in favoarea sanctiunilor asupra Iranului, oficialii americani spun ca un singur lucru major s-a schimbat: intoarcerea lui Vladimir Putin in functia de presedinte.

Confruntat cu aparitia unei miscari de opozitie puternice in randul clasei de mijloc din Moscova, Putin a luat, de la investirea sa in mai anul trecut, mai multe masuri pentru suprimarea disidentei politice. Multe dintre aceste actiuni au fost de asemenea vazute la Washington drept anti-americane si incalcari ale drepturilor omului.

Dintre acestea se numara judecarea si incarcerarea membrelor trupei punk Pussy Riot; decizia de a pune capat cooperarii de peste 20 de ani in programele de sanatate publica si de initiativa a societatii civile, ce erau conduse de Agentia Americana pentru Dezvoltare Internationala; anularea unui parteneriat privind combaterea proliferarii armelor neconventionale; si adoptarea unor initiative legislative care suprima grupurile pro-democratice si alte organizatii non-profit.

Insa picatura care a umplut paharul pare sa fie legea promulgata de Putin in decembrie prin care cetatenilor americani le sunt interzise adoptiile de copii rusi, lege despre care Kremlinul a anuntat ca a fost adoptata drept represalii fata de o noua lege americana ce prevede sanctiuni pentru cetatenii rusi care incalca drepturile omului. Inalti oficiali din administratia Obama au apreciat interzicerea adoptiilor drept o masura nu doar disproportionata geopolitic, ci si extrem de cruda, care le refuza orfanilor sansa de a se alatura unei familii.

Faptul ca guvernul rus a pus copiii in mijlocul bataliei politice i-a convins pe oficialii americani ca nu au de a face cu teatralitati politice, asa cum credeau in momentul cand Putin a candidat pentru un nou mandat de presedinte, ci mai degraba cu un guvern din ce in ce mai neobisnuit, preocupat de nelinistile interne din Rusia, in special teama lui Putin fata de revolta populara.

Gazele de sist au diminuat rolul crucial al Rusiei de furnizor major de petrol si gaze

„Este un sentiment de frustrare faptul ca Putin si ai lui pun in mod inutil piedici in relatia ruso-americana”, a declarat pentru New York Times Zbigniew Brzezinski, fost consilier pe probleme de securitate nationala, in prezent membru in conducerea Centrului pentru Studii Strategice si Internationale.

„Nu vreau sa spun prin asta ca importanta Rusiei trebuie minimizata sau ca este irelevanta”, a spus Brzezinski, dar ca „nu avem nevoie de ea pentru orice”.

Chiar si cel mai crucial rol al Rusiei in economia globala, de furnizor major de petrol si gaze – in special catre aliatii Americii in Europa – e in declin, in conditiile ascensiunii Statelor Unite drept producator major al gazelor de sist si revenirea Irakului in pozitia de important producator de petrol.

Insa in acelasi timp, in afara granitelor sale, Rusia ramane indiscutabil importanta intr-o gama larga de probleme globale, inclusiv amenintarile si oportunitatile in urma schimbarilor climatice in Arctica, precum si incertitudinea politica in Coreea de Nord, chestiuni care impiedica SUA sa se distanteze prea mult de Rusia.

„Putem rezolva aceste divergente in mod eficace impreuna sau putem sfarsi tipand unii la altii”, spune James F. Collins, care a fost ambasador in Rusia intre 1997 si 2001, in timpul presedintiei lui Bill Clinton. „Oricine sugereaza ca ne vom detasa si ii vom lasa sa se agite pur si simplu nu intelege. Va trebui sa tratam cu ei”, afirma acesta.

Matthew Bryza, un fost secretar de stat adjunct insarcinat cu afaceri europene si euroasiatice, spune la randul sau ca cel mai bine este sa tratezi cu Moscova cu mai putina patima.

„Fiecare presedinte american din cariera mea a preluat mandatul gandindu-se ca va fi marele comunicator care va reusi un progres cu Rusia. Pe masura inaintarii in mandat, fiecare dintre ei a fost dezamagit”, a spus Bryza.

„Rusia se comporta ca Rusia. Rusia isi urmareste propriile interese nationale. Aceasta este realpolitik. Ar trebui sa de-sentimentalizam relatiile noastre”, a adaugat el.