Sfarsitul baietilor destepti sau falimentul energiei? De ce nu trebuie modificata legea.

Credeați că elaborarea unei stra­tegii coerente și predictibilitatea legislativă sunt prioritățile tu­tu­ror actorilor din energie, așa cum îi auziți prin con­ferințe? Ei bine, nu. În loc de asta, de trei luni se du­ce o luptă pe viață și pe moarte pen­tru un singur lu­cru: dacă mo­di­fi­căm sau nuLegea energiei prin or­donanță de ur­gen­ță, la nici trei luni de la publicare, deoarece sunt do­uă ar­ticole acolo cam incomode. Absolut toți cei care au vreo le­gătură cu sectorul energiei se află într-una sau alta dintre tabere.FMI,Comisia Europeană,OPCOM și unele grupuri dinMinisterul Economiei, dinPetrom și dinANRE zic să nu se modifice. Re­generabilele, plus Remus Cernea,Bursa Română de Mărfuri, băn­cile care vor să finanțeze in­ves­tiții și alte grupuri dinPetrom, din producătorii de energie de stat sau dinANRE, unii mai vo­cali, alții în surdină, zic ba da, să se modifice, că altminteri fali­ment scrie pe noi. Toată tevatura e în jurul unui singur lucru – în lege scrie că toți participanții la piață trebuie să vândă comp­e­titiv, nediscriminatoriu și cen­tra­lizat (peOPCOM), adică prin li­citație, nu cu cine vor ei. Mai exact, este vorba de articolul prin care, de acum încolo, se in­terzic contractele cu băieții deș­tepți pentru companiile de stat.

Argumente pentru modificarea legii

Cei care vor modificarea (mai ales investitorii în regenerabile) spun așa: E adevărat că pentru com­paniile de stat, caHidro­elec­trica, trebuie să existe o obligație să vândă prin licitație, ca să nu mai fie problema cu vânzarea că­tre niște amici la prețuri mult sub piață. Dar noi suntem pri­vați. De ce să nu încheiem con­tracte cu cine vrem noi? Pe ur­mă, băncile nu ne împrumută de­­­cât dacă garantăm cu ceva, n-avem cu ce garanta decât cu un con­tract de vânzare de ener­gie (PPA – Power Purchase Agre­e­ment), în­che­iat acum pentru când va fi centrala gata. Dar nu pu­tem vinde astfel de contracte peOPCOM, pentru că n-avem încă cen­trala; șiANRE licențiază numai producători care au centrale funcționale să tran­zacționeze peOPCOM. Bașca e greu să faci contracte de im­port-export de energie, că par­tenerii din străinătate nu pot tranzacționa prinOPCOM. Apoi, de ce numaiOPCOM, hai să vin­dem energie și prin altă bursă, de pildăBRM. Așa că hai să mo­dificăm legea prin ordonanță de urgență, să scoatem nenorocitul de articol de acolo, ne trebuie o ordonanță mică-mică, de două-trei articole, nici nu-i mult.

Piaţă liberă cu implicarea statului

Argumentele de mai sus sunt ușor demontabile. În primul rând, in­tenția inițială era, într-adevăr, să existe o lege separată deLegea ener­giei, prin care toate com­pa­niile de stat să fie obligate să și vândă competitiv, tot așa cum sunt obligate să cumpere la li­ci­tație prinLegea achizițiilor pu­blice. Dar n-a vrut nimeni asta – nici „privații“ care țipă acum n-au vrut să susțină așa ceva la mo­mentul potrivit, au lăsatFMI și pe alții să se ocupe, că într-ade­văr se discuta altfel dacă am fi avut o asemenea lege care să se refere nu doar laHidroelectrica, ci și laCFR Marfă sauOltchim. Cum nu s-a putut, s-a rezolvat prinLegea energiei, care însă nu poate să discrimineze între com­panii de stat și private, care con­curează în piața de energie.

Apoi, poate e cazul să nuanțăm puțin chestiunea cu „privații ca­re au voie să încheie contracte cu cine vor ei“. Poți veni cu ar­gumente de piață liberă când ai realmente o piață în care jucă­to­rii concurează, nu când toți sunt de stat sau susținuți de stat. E cel puțin distractiv să auzi ar­gu­men­te de piață liberă de la firme ale căror încasări sunt între 2/3 și 6/7 ajutor de stat, pentru că asta sunt certificatele verzi aprobate ca atare deComisia Europeană. Vrei ajutor de stat? Păi atunci te supui acelorași reguli cărora li se supun toți cei care trăiesc din bani publici, deci, dacă statul îți zice să vinzi la licitație, nu vii cu citate din Adam Smith despre libertatea de a face contracte cu cine vrei, când primești sub­ven­ție. Sigur, acum replica va fi, „cer­tificatele verzi nu-s bani de la buget, ci o sumă colectată di­rect de la consumatorii de ener­gie“. Exact, e un impozit pe con­sum cu utilizare dedicată, unear­marked tax, singura diferență e că banii nu circulă și printr-un cont de trezorerie.

Apoi, se zice că banca nu dă bani decât cu garanțiePPA, mă întreb de ce. Legea spune că tot ce pro­duce o centrală de energie re­ge­nerabilă e preluat integral în re­țea; păi ai avea nevoie de unPPA drept garanție doar dacă riști să nu-ți vinzi marfa, nu când ai vân­zări garantate până-n 2020. Baș­ca, faptul că împrumutul nu se dă atât pe prețul energiei, ci toc­mai pe valoarea ajutorului de stat, iar băncile sunt mai în­gri­jo­rate că excesul de certificate verzi va duce la prețuri mici sau la tăierea numărului de certificate, că nu se pune problema ca ener­gia să se ieftinească sau să pri­so­sească în Europa de Sud-Est în anii următori.

E complet fals că peOPCOM nu se poate face import-export de ener­gie, se face de ani buni. Dar e o problemă cu regularizarea TVA, care s-ar rezolva dacă i-ar păsa cui­va de la Finanțe, nu legea îi îm­piedică. E și mai fals căBRM ar fi o alternativă bună laOPCOM. Pur și simplu,BRM n-are plat­for­mă de tranzacții de energie. Par­ticipanții la piață nu plătesc pen­tru folosireaOPCOM, deci e ne­clar de ce vreaBRM să con­cu­reze o platformă gratis; tendința în toată Europa e spre burse re­gio­nale, nu spre multe burse na­ționale; iar marii producători – majoritatea de stat – se vor duce pe bursa netransparentă, nu pe cea eficientă economic, că în asta ar consta „concurența între plat­forme“, hai să mergem unde se pot face contracte ca și până acum. Cert e căOPCOM e un ins­tru­ment anticorupție cu eficacitate dovedită – și cu toții știm ce în­seamnă când cineva vrea să gă­sească „o alternativă mai efici­entă“, când e vorba de instituții anticorupție în țara asta.

Citeste tot articolul si comenteaza pe contributors.ro