​EXCLUSIV Analiza "oficiala" a dezvoltarii urbanistice a Bucurestiului din ultimii zece ani. Vezi de ce a primit Bucurestiul numele de "dezastru urbanistic"

Primaria Capitalei a realizat in 2011 inventarul Planurilor Urbanistice Zonale si de Detaliu aprobate in Bucuresti in ultimii 10 ani, o analiza a dezvoltarii urbanistice a orasului. Potrivit studiului, in perioada 2005-2011 (perioada pentru care elaboratorii au avut date complete), Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat 511 Planuri Urbanistice Zonale (PUZ-uri), iar Consiliile locale au aprobat 2.383 de Planuri Urbanistice de Detaliu (PUD-uri).

Majoritatea acestor documentatii de urbanism au avut rolul de a creste indicatorii urbanistici (inaltimea, procentul de ocupare a terenului) sau schimbarea functiunii terenului. Mai exact, Planul Urbanistic General, regulamentul de construire al orasului, a fost modificat in 6 ani de aproximativ 3.000 de ori. In plus, potrivit documentului, o mare parte dintre aceste documentatii, in special PUD-urile, „eludeaza legea”.

• Desi a platit circa 65.000 de euro pentru acest studiu, Primaria Capitalei nu l-a dat publicitatii.

Potrivit studiului „Audit al dezvoltarii urbane in Bucuresti 1990-2010 – Definirea unor directii de dezvoltare din perspectiva medierii interesului public cu cel privat”, in perioada 2005-2011, in Bucuresti, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat 511 PUZ-uri. Dintre acestea, in Sectorul 1 – 281, Sectorul 2-56, Sectorul 3 – 23, Sectorul 4 – 66, Sectorul 5 – 73, Sectorul 6 – 12. In aceeasi perioada, Consiliile locale au adoptat 2.383 de PUD-uri: Sectorul 1 – 715; Sectorul 2 – 1.107, Sectorul 3 – 214, Sectorul 4 – 35, Sectorul 6 – 312. PUD-urile aprobate in sectorul 5 nu au fost incluse deoarece administratia locala nu are pe pagina de web aceste informatii.

• „Se poate trage concluzia ca multe dintre constructiile realizate in Bucuresti au functiunile, caracteristicile, dimensiunile, forma si amplasarea pe teren stabilite prin documentatii de urbanism incomplete, insuficiente si care, uneori, au eludat aplicarea stricta a legii; aceasta concluzie este valabila atat pentru multe dintre investitiile private, cat si pentru majoritatea investitiilor publice„, se arata in studiu.

Ce au vrut investitorii care au initiat aceste documentatii de urbanism:

– Schimbarea destinatiilor terenurilor: „Aceste derogari sunt numeroase si apar in zone speciale cum ar fi: suprafete plantate aferente ansamblurilor de locuinte colective, parcuri, gradini si scuaruri (unde se cunosc si numeroase constructii ilegale), reconversii ale zonelor industriale nefolosite. Consecintele acestor derogari sunt numeroase: in cazul suprafetelor plantate, conduc la diminuarea calitatii locuirii; in cazul reconversiilor, efectele pot fi chiar benefice, insa insuficienta studiere in ansamblu a zonelor industriale dezafectate a condus, pe de-o parte, la disparitia unor constructii si instalatii de valoare patrimoniala si, pe de alta parte, la modificarea partiala si dezordonata a acestor arii (zona Obor, de exemplu)”, se arata in studiu.

– Cresterea densitatii construirii: „Aceste derogari sunt cele mai numeroase si apar in toate zonele functionale ale orasului si in toate cartierele, modificandu-le progresiv caracteristicile si, deseori, interzicand dezvoltarea similara a parcelelor vecine prin utilizarea „dreptului primului venit”, explica elaboratorii.

– Anularea prevederilor urbanistice referitoare la functiuni de utilitate publica: „Aceste derogari sunt de mai multe feluri: construirea in zone de dezvoltare a infrastructurilor edilitare sau de circulatie, construirea in zone strategice (fostul lac Vacaresti, zona din vecinatatea Aeroportului Baneasa) sau in zone cu calitati ecologice ridicate (malul lacurilor Colentinei, paduri, zone agricole s.a.). Aceste derogari – realizate la initiativa publica sau privata – au condus la diminuarea valorii strategice a unor obiective (Aeroportul Baneasa este in pericol de a fi inchis din presiunea locuitorilor care au construit in proximitatea sa, cu voia primariilor, rezervele de teren agricol si forestier ale orasului sunt practic epuizate)”, scrie studiul.

– Construirea in fostul teritoriu extravilan: „Acest proces nu a fost stopat de autoritati ci acceptat prin aprobarea extinderii progresive a teritoriului intravilan. Costul social al urbanizarii si echiparii intregului teritoriu administrativ este excesiv raportat la veniturile comunitatii, in termeni de cost al infrastructurii, al deplasarilor, al efectelor asupra mediului (inclusiv al pierderii resurselor agricole, forestiere). Insistam asupra faptului ca, dupa 2000, nu mai exista in Bucuresti teritoriu extravilan, cu exceptia suprafetelor mici ale padurilor Baneasa si Baneasa Tunari”, spun elaboratorii.

Cu ce a gresit administratia

Potrivit studiului, exista citeva greseli majore ale administratiei locale bucurestene:

• Nu a aplicat consecvent regulamentele de urbanism existente;

• Derogarile s-au facut in baza unor planuri urbanistice facute neprofesionist;

• Primaria Capitalei si Consiliul General al Municipiului Bucuresti au aprobat PUZ-uri pe parcela, cand scopul acestor documentatii este sa reglementeze o zona;

• Primariile de sectoare au aprobat PUD-uri in mod haotic, fara sa urmareasca o strategie urbanistica. Astfel au aparut blocuri de 10-15 etaje pe strazi cu case de 1-2 etaje, nu s-au mai putut largi strazi deoarece cladirile noi nu s-au retras suficient fata de strada, iar acum trebuie expropriate si demolate;

• Exista necorelari intre diverse documentatii de urbanism din cauza lipsei de comunicare dintre Primaria Capitalei si sectoare, dar si in cadrul aceleiasi institutii (de exemplu, in aceeasi perioada, pe o strada, s-au facut trei PUZ-uri, fiecare pe cate o parcela, in loc sa se faca unul singur care sa reglementeze toata zona);

• Nici un PUD sau PUZ eleborat in Bucuresti in ultimii 20 de ani nu a intrat in detaliu privind identitatea arhitecturala: fatade, materiale, culori utilizabile sau ingradirea lotului, desi legea permite prin acest instrument un control al imaginii spatiului public (spre deosebire de Sibiu, unde astfel de reglementari exista). Un caz cunoscut de lipsa de adecvare la context, realizat pentru o institutie publica (caz in care „gustul proprietarului” nu poate fi invocat), este cel al sediului politiei de pe Bd. Lascar Catargiu. Daca regimul de inaltime este in mare masura conform caracteristicilor zonei, volumetria, imaginea arhitecturala, materialele sunt in profunda discordanta cu toate cladirile din jur, in ciuda faptului ca vorbim despre o zona protejata.

• La nivelul PUD-urilor nu au fost solicitate studii pentru integrarea noilor cladiri, nici macar pentru zonele protejate. Astfel, in oras se observa o agresare sistematica a spatiului public de catre constructiile din spatiul privat. Garduri opace si inalte (pana in 1945 regulamentele contineau indicatii clare privind gabaritele si materialele posibil a fi utilizate, fapt ce a dus la coerenta vizuala a cartierelor in ciuda varietatii de stiluri arhitecturale), trotuare „personalizate”, fatade in stiluri arhitecturale perfect incoerente si cu o cromatica agresiva au distrus imaginea orasului in aceasi masura cu incoerentele de gabarit si inaltimi. Imaginea orasului are de suferit, aerul de incropeala fiind dominant.

• Legea urbanismului s-a modificat de foarte multe ori, in timp foarte scurt, anumite reglementari fiind neclare;

• Directiile de urbanism au oameni foarte putini si bugete foarte mici pentru a putea face planificare urbana.

Explicatiile haosului urbanistic din Bucuresti

– „Privind harta cu localizarea tuturor PUD-urilor aprobate de Consiliile locale incepand cu 2002 si pana in 2010, se poate face afirmatia ca exista foarte putine unitati teritoriale de referinta (n.r. – Zone) in orasul Bucuresti care sa fi ramas neatinse in perioada dintre 2000 si 2010. Prin urmare, coerenta regulilor s-a pierdut prin derogari succesive” – concluziile studiului.

– „Chiar daca durata de valabilitate a unui P.U.D. este depasita in multe cazuri (n.red. – deoarece nu s-a construit nimic) concluzia la care se ajunge este ca interesul individual nu a intampinat practic nici un fel de rezistenta din partea autoritatilor publice care aveau menirea sa aplice prevederile Planului Urbanistic General” – concluziile studiului.

– „De asemenea, in multe locuri din oras (in special la sectorul 1 si 2) se pot observa numeroase suprapuneri intre planurile urbanistice zonale si cele de detaliu pe aceeasi parcela, ceea ce releva faptul ca nu a existat o corelare intre Primaria Capitalei si sectoare” – concluziile studiului.

– „Consideram ca, pentru a fi putut pastra o mai buna coerenta urbanistica in intreg teritoriul Municipiului Bucuresti, atributiile de avizare si aprobare pentru urbanism nu ar fi trebuit sa fie impartite intre Primaria Generala si sectoare, acest fapt cauzand disfunctii importante si imposibilitatea de a urmari, de fapt responsabilitatea tehnica si politica pentru aceste disfunctii” – concluziile studiului.

– „Prin urmare, desi putem exemplifica faptul ca au existat abuzari ale prevederilor legale, si ca multe PUD-uri ar fi trebuit sa fie PUZ-uri de fapt, sau ca s-a trecut la construibilitate directa cand, de fapt, proiectul promovat nu se incadra in reglementarile urbanistice in vigoare, acest lucru este cumva secundar faptului ca repartitia atributiilor a fost de asa natura, incat cu greu putem raspunde la intrebarea „Cine este vinovat pentru dezastrul urbanistic al Capitalei”, daca acceptam ca este vorba de un dezastru” – concluziile studiului.

• Acest studiu a fost realizat de asocierea ATU – Asociaţia pentru Tranzitia Urbana si Quattro Design SRL. Pentru desemnarea elaboratorilor, Primaria Capitalei a facut licitatie. Contractul a fost atribuit pentru suma de aproximativ 65.000 de euro. Desi proiectul are in vedere studierea documentatiilor de urbanism din ultimii 20 de ani, proiectantii nu au putut analiza pentru aceasta perioada decat modificarile legislative si contextul administrativ. Pentru inventarierea efectiva a documentatiilor de urbanism, administratiile locale nu au pus la dispozitie datele necesare. Informatiile prezentate in studiu au fost luate de pe paginile web, acolo unde exista. Potrivit Legii urbanismului, toate documentatiile de urbanism (PUD-uri, PUZ-uri) ar trebui sa fie publice.