Perceptia romancelor fata de avort: O femeie din patru de peste 33 de ani a facut cel putin un avort – Studiu IPP

O femeie din patru, cu varsta de peste 33 de ani, a facut cel putin un avort, arata sondajul national „Atitudini si perceptii privind intreruperile sarcinilor nedorite in Romania si responsabilitatile autoritatilor” lansat miercuri de Institutul pentru Politici Publice (IPP). 47% dintre respondente spun ca au facut un control ginecologic mai rar de o data pe an, iar 5% spun ca nu au fost niciodata la un control de specialitate, potrivit rezultatelor acestuia. Este vorba despre o cercetare privind atitudinile si comportamentul femeilor fertile din Romania fata de intreruperile de sarcina.

Citeste cele mai importante declaratii din cadrul conferintei:

Dr. Rodica Tanasescu, Presedintele Societatii Nationale de Medicina Familiei/Medicina Generala din Romania:

– in medicina se considera ca intodeauna trebuie cautat cauza

– intreruperea sarcinii este efectul, noi trebuie sa cautam cauza

– statul trebuie sa isi asume o responsabilitate in educatie, in informare corecta, in sustinerea financiara a cumpararii mijloacelor contraceptive, dar este si responsabilitatea individuala a fiecarei femei si a fiecarui cuplu in parte

– vedem ca 50% dintre paciente si-au ales mijlocul anticonceptional la sfatul medicului. Fals. Pentru ca sa ajunga la ginecolog trebuia sa ajunga mai intai la medicul de familie

– Relatia medic pacient este o relatie directa

– Daca s-ar realiza o informare prin cabinetele de ginecologie si de medicina de familie, atunci ar exista aceasta intalnire pacient-medic

– O consiliere este benefica in orice moment al vietii, dar este normal ca ea sa inceapa din adolescenta si nu intr-un moment de cumpana

– Noi ne dorim familii, copii doriti, nu dorim copii aruncati catre institutiile publice pentru ca nu orfelinatele sunt solutia pentru sanatatea reproducerii, ci educatia, prevenirea sarcinii nedorite

– Tanara generatie a inceput sa si inteleaga, desi informarea de pe internet pe mine ma aduce la disperare pentru ca informarea se face de multe ori din surse de doi bani

Conf. Dr. Catalina Poiana, medic Endocrinolog, Institutul de endocrinologie C.I. Parhon din Bucuresti:

– sunt multe inadvertente in ce priveste raspunsurile si nu cred ca au fost date sincer

– nu e foarte clar ce inseamna educatie sexuala si ce inseamna valoarea unui contraceptiv

– in foarte multe raspunsuri motivatia este de a te proteja de o boala cu transmitere sexuala, ceea ce este gresit

– multe dintre deciziile luate de femei sunt unilaterale si nu prin consultarea partenerului si aici trebuie sa lucram in educatia cuplului

– cred ca o prima concluzie ar fi ca mai avem mult de lucru legat de modul in care se pune problema relatiei sexuale si uneori aceste vicii tin de foarte de timpuriu si cred ca nu neaparat acest lucru trebuie sa se faca la varsta matura, ci din scoala sunt deficite si nici in familie nu se discuta aceste lucruri aproape deloc, dupa cum reiese din raspunsuri

Prof. Dr. Radu Vladareanu, Seful Clinicii de Obstetrica Ginecologie de la Spitalul Elias din Bucuresti:

– Problema este ca nu discuti in public despre aceasta tema, dar nici in familie si nici in scoala

– Raspunsurile femeilor chestionate traduc o lipsa de asumare a responsabilitatii, toata lumea asteapta ca statul sa faca, ceea ce evident ne tulbura putin

– Statul poate sa ofere o educatie in scoli si se face pe ici pe colo, dar departe de a fi la nivel national satisfacator

– Sigur ca femeile isi cauta informatii din alte surse, din pacate nu de la doctori, ci de pe bloguri unde gasesc mai mult comentarii si pareri

– Vin pacientele si spun am citit ca am boala asta si trebuie sa fac asta

– E bine sa fii informat, din pacate informatia o cauta in surse nu intotdeauna corecte

– In Romania, in 2012 49% din femeile fertile declara ca nu au beneficiat de o educatie sexuala

– Nu doar statul poate sa o faca, ci si ONG-uri, medicii

– E tulburatoare lipsa de ingrijorare ca ai putea sa ramai gravida. Rezolvarea acestei situatii implica niste actiuni medicale care ar putea avea consecinte importante. Asta inseamna ca vor apela cu nonsalanta la avort pentru rezolvarea unei sarcini nedorite

– E un numar ingrijorator de mare de avorturi in Romania. Legat de beneficiul proiectului de lege, subiectul este putin controversat din punctul meu de vedere pentru ca mi-e teama ca acest lucru sa nu devina de fapt o formalitate si sa iei doar o hartie netrecand pe la psiholog.

– Nu cred ca proiectul de lege, asa cum este el acum, va rezolva problema. Ne vom trezi cu sarcini avansate cu cerinta de a le intrerupe la sate, de exemplu, unde poate nu gasesti atat de rapid un psiholog.

Violeta Alexandru, reprezentant IPP, a declarat ca IPP a criticat proiectul de lege, faptul ca a fost initiat fara o dezbatere necesara si ca a tratat debalansat efectul si mai putin cauza. „Continutul consilierii este traumatizant si manipulativ. Se vorbeste despre vizionarea unui film detaliat cu o astfel de operatie. Li se va prezenta alternativa de plasare a copilului intr-un centru de plasament, ceea ce este foarte grav, prin urmare IPP a solicitat retragerea acestui proiect de lege”, a declarat aceasta.

Concluziile cercetarii cantitative arata ca 46% dintre respondente sustin ca nu sunt ingrijorate ca ar putea ramane insarcinate fara sa isi doreasca. Pe de alta parte, 36% dintre femei declara ca au avut cel putin un avort, iar o femeie din patru de peste 33 de ani a facut cel putin un avort (numarul femeilor cu varste cuprinse intre 18 si 32 de ani ce au realizat intreruperi de sarcina este totusi in scadere fata de cercetari similare din anii precedenti).

47% dintre respondente spun ca au facut un control ginecologic mai rar de o data pe an, iar 5% spun ca nu au fost niciodata la un control de specialitate.

Sondajul de opinie, realizat de catre Institutul pentru Politici Publice (IPP) prin divizia sa specializata a fost efectuat pe un esantion reprezentativ pentru femeile fertile din populatia Romaniei cu varste intre 18 – 49 de ani, in perioada 28 februarie – 10 martie 2012 si demonstreaza cat de importanta este educata in randul femeilor din Romania cu privire la o sarcina nedorita, informeaza Institutul.

Potrivit IPP, cercetarea, care se lanseaza in contextul controverselor legate de initativele legislative menite sa conditioneze efectuarea unei intreruperi de sarcina de participarea la sedinta de consiliere, se constituie inclusiv intr-un apel pentru a se organiza dezbateri publice in Bucuresti si in tara pe aceasta tema, astfel ca femeile din Romania carora li se aplica orice lege privind intreruperea de sarcina sa fie cat mai larg consultate.

Dezbaterile vin dupa ce deputatii Sulfina Barbu si Marius Dugulescu au initiat un proiect de lege pentru infiintarea, functionarea si organizarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcina.

Potrivit initiatorilor, Romania se confrunta cu o acuta lipsa de informare si educatie asupra consecintelor avortului, aceasta fiind si una dintre cauzele pentru care Romania are o rata foarte mare a avorturilor, respectiv 520 la 1.000 de nascuti vii si 115.000 de intreruperi de sarcina in 2009, potrivit statisticilor Ministerului Sanatatii, se arata expunerea de motive a proiectului legislativ.

Consilierea pentru criza de sarcina poate fi facuta de medic, psiholog sau asistent social, se mai arata in proiect.

Practic, potrivit proiectului, medicul care a depistat sarcina este obligat sa informeze femeia ca nu poate face avort fara dovada unui certificat de consiliere emis in cabinetul de consiliere pentru criza de sarcina, prevede aceeasi propunere legislativa. Consilierea se va realiza prin cel putin o sedinta, in functie de vointa gravidei. De asemenea, gravida poate avea o perioada de gandire de cinci zile in care sa reflecteze la sfaturile primite de la medic, psiholog sau asistentul social din centrul de consiliere.

Medicul ginecolog nu poate efectua intreruperea voluntara a sarcinii fara dovada certificatului de consiliere, decat in cazul in care „continuarea sarcinii pune viata gravidei in pericol grav, iminent si care nu poate fi inlaturat altfel”, se arata in proiectul deputatilor PDL.

Proiectul este contestat de peste 20 de organizatii neguvernamentale, care au solicitat Executivului sa respinga propunerea legislativa privind infiintarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcina, care, in opinia reprezentantilor societatii civile, isi propune „manipularea deciziilor personale ale pacientelor”.

Proiectul de lege conditioneaza accesul femeilor la serviciile medicale de intrerupere voluntara a sarcinii de participarea la sedinte de consiliere si isi propune, in mod evident, manipularea deciziilor persoanele ale pacientelor, considera reprezentantii ONG-urilor.

Statisticile Ministerului Sanatatii arata ca rata avorturilor a inregistrat o crestere semnificativa intre 1970 si 1980, a scazut in 1989, pentru ca in 1990 sa fie inregistrat un maxim al intreruperilor de sarcina.