Corespondenta electronica intrata sub „furia controlului“ serviciilor secrete germane

​​Nu demult, am scris si trimis pe mail reportajul „Masina de macinat nuci„. Scriam, printre altele, despre o reteta de prajituri numite popular „bombe cu visine“. Nu m-am gandit nicio clipa, ca asa se poate intra in colimatorul „serviciilor“ care cauta bombe, rachete, teroristi. Iata insa ca, dupa stirea de sambata despre cele 37 de milioane de e-mailuri filtrate de serviciile secrete germane, nu ma mai scald in inocenta nestiintei. Corespondenta electronica si alte forme de comunicare pe internet sunt din ce in ce mai supravegheate, iar acest fapt este confirmat de noul raport ale comisiei de control parlamentar al Bundestag-ului (PKG).

Raportul PKG a fost facut public in 10 februarie, pe site-ul oficial al Bundestag-ului german. Conform recentelor relatari din presa germana, pe baza acestui raport, in anul 2010 au fost verificate peste 37.000.000 de mailuri continand anumite cuvinte-cheie. Doua mii dintre aceste cuvinte s-ar plasa, ca sens, in domeniul terorismului, 13.000 s-ar referi la proliferare si 300, la traficul ilegal.

Numarul mesajelor verificate e de cinci ori mai mare decat in anul anterior, 2009, cand au fost filtrate 6,8 milioane de mailuri. Institutiile implicate in masiva actiune de verificare sunt Oficiul Federal pentru Protectia Constitutiei (Bundesamt für Verfassungsschutz), Serviciul de Stiri Federal (Bundesnachrichtendienst) si Serviciul de Protectie Militara (Militärischer Abschirmdienst).

In pofida masivului filtru, „doar in 213 dintre actiunile de comunicare cercetate, s-ar fi gasit indicii relevante pentru serviciile secrete“, scrie Sueddeutsche.de. Eficienta cautarii e, in consecinta, de 0,0006%, conform publicatiei citate. Numarul sporit de mailuri luate in colimator s-ar justifica insa si prin inmultirea mesajelor de tip spam. „Multe spam-mails ar putea contine astsfel de notiuni“ – adica cuvintele-cheie vizate-, se precizeaza in documentul oficial al PKG.

Legea Fundamentala a Germaniei, prin articolul 10, alineat 1, reglementeaza dreptul la secretul corespondentei prin posta sau alte mijloace de comunicare la distanta. Acest drept fundamental este insa in parte suspendat, in cazurile in care exista indicii de „pericole ce ameninta ordinea de drept libera si democratica“.

Prin cresterea amenintarii create de terorism si traficul de persoane, ca si pentru protejarea mai buna a fortelor de interventie aflate in zonele beligerante, s-ar impune insa asa-numita „clarificare strategica a comunicarii la distanta“. Biroul cancelarului german a facut referire la observarea masiva a corespondentei, ca parte a acestei strategii. „O supraveghere concreta a continutului [n.r. acestei comunicari] nu are loc“, scrie pagina electronica a postului TV de stat, ARD, citand sursa oficiala.

Reactia politica in Germania nu s-a lasat asteptata. Partidul Verzilor a solicitat un control „cu masura“ al datelor. „Autoritatile responsabile de siguranta populatiei trebuie sa aiba in vedere justa relationare“, a zis sefa fractiunii Verzilor, Renate Künast. „Securitatea trebuie sa serveasca libertatii, si nu invers“, a precizat ea.

Mai radicala, Stanga (Die Linke) considera ca „furia controlului serviciilor secrete germane creste, de la an la an“, dupa cum a spus pentru Südwest Rundfunk, Jan Korte, expertul acestui partid in probleme de securitate politica. El a solicitat guvernului sa opreasca aceasta tendinta.

Chiar si in randul coalitiei de guvernamant s-au auzit voci. Purtatoarea de cuvant a liberalilor, Gisela Piltz (FDP), a cerut verificarea eficientei cu care lucreaza serviciile de informatii: „Un astfel de filtru grosolan, cum este cel al utilizarii cuvantului <>, este in mod evident ineficient si poate expune pe oricine unei supravegheri“, a zis ea.