Cine sunt castigatorii si victimele unui ianuarie agitat?

In ciuda gerului, ianuarie 2012 a fost cea mai incinsa luna din Romania ultimilor ani. De mult nu am mai auzit in metrou discutii despre guvern, USL sau Traian Basescu. Reforma sistemului medical si protestele din tara au readus politica in prim planul atentiei publice. Momentul forteaza debutul precoce al campaniei electorale si, tocmai de aceea, un prim bilant este important. Cine sunt victimele si cine sunt castigatorii primei reprize din acest meci? Caci putem avea de pe acum o certitudine: alegerile din 2012 vor fi un urias reality-show, vulgar adesea, palpitant pe alocuri, atent regizat din culise si avand drept spectator un popor intreg.

AU CASTIGAT:

* Scamatoria lui Victor Ponta. Prin interventiile sale, liderul PSD a lasat impresia generala de echilibru, fara sa se abata insa de la discursul oficial al USL de diabolizare a presedintelui Basescu. Ponta a reusit cu abilitate sa atragaaprecieri inclusiv de la adversari politici, in ciudaunor declaratii extremisteprecum „Basescu a avut un discurs de dictator in delir”. Strategia sa a avut efect in special datorita contrastului cu un Crin Antonescu spumegand, dar si ca urmare a declaratiilor ponderate pe marginea violentelor din Piata Universitatii.

* Raed Arafat. In interventiile sale publice, secretarul de stat de la Ministerul Sanatatii s-a mentinut exclusiv in zona competentelor sale profesionale, refuzand orice discutii in afara reformei in medicina de urgenta. Arafat a revenit in functia oficiala detinuta anterior demisiei, provocata de interventia lui Traian Basescu, doar dupa ce conditia sa a fost indeplinita: retragerea proiectului legii sanatatii. In plus, Raed Arafat a refuzat categoric toate ofertele de colaborare politica, care nu au fost putine in aceasta perioada. Evolutia sa l-a impins si pe Traian Basescu intr-o zona a normalitatii, Presedintele acceptand ca a gresit in contrele sale cu Raed Arafat.

* Intelectualii de stanga. Concentrati in jurulplatformei de opinii CriticAtac, intelectualii de stanga au fost prezenti inca din prima zi in Piata Universitatii. Asumand un discurs anti-capitalist, prevestit de analizele (unele remarcabile, altele subtiri) publicate online de-a lungul lui 2011, numele lui Costi Rogozanu, Vasile Ernu sau Ciprian Domnisoru au devenit foarte vizibile in ultimele saptamani. Ei au umplut natural golul lasat de inconsistenta celorlalti protestatari si de demagogia opozitiei. Dincolo de revendicarile romantice si de nuantele marxiste, aparitia lor invioreaza aerul statut al dezbaterilor ideologice din Romania, fiind pentru prima data in ultimii 20 de ani cand ideologia de stanga este formulata nu doar de fostii demnitari comunisti metamorfozati in politicieni democrati.

* Antena 3. Postul de televiziune detinut de colaboratorul Securitatii ceausiste, Dan Voiculescu, a avut monopolul protestelor din Piata Universitatii, creand o realitate virtuala televiziva paralela cu faptele din teren. Transformandu-se intr-un pur instrument de propaganda, fara nicio legatura cu jurnalismul sau notiunea de stire, Antena 3a inregistrat recorduri de audientain zilele protestelor. Asa se intampla cand o propaganda isterica este validata de un fenomen real, indiferent de dimensiunile celui din urma. Devenind timp de trei zile cea mai vizionata televiziune din Romania, Antena 3 a atins un dublu obiectiv: cel propagandistic si cel comercial.

* Jurnalistul Vlad Ursulean. Reportajele autentice din mijlocul violentelor si protestelor din Piata Universitatii l-au transformat pejurnalistul independent Vlad Ursuleanintr-o vedeta online. Fara a avea acces la tribuna televiziunilor de stiri, textele lui Ursulean s-au impus fiind larg distribuite pe Internet. Evolutia lui Ursulean demonstreaza inca odata managerilor de presa din Romania ca cele mai importante investitii trebuie facute in reporteri, nu in aparatura sau departamente de marketing.

* Societatea civila si protestatarii de buna credinta, scrie comentatorul Stray data point . Nu atat de mult cat ar fi putut daca opozitia ar fi ascultat cu adevarat, dar oricum mai mult decat daca ar fi lasat-o balta si s-ar fi dus acasa. S-au coagulat retele de informare si activism si multi au iesit din mutenia „apolitica”, ceea ce e in sine un castig.

* „Revolutionarii” din ’89 si UDMR-ul, scrie Marcel Ionita. „Revolutionarii” si-au primit ajutoarele sociale inapoi, iar UDMR-ul a castigat dreptul de a fi in urmatorul Guvern.

AU PIERDUT:

* Sistemul medical romanesc. Intrata deja in faliment prin exodul medicilor romani in vestul Europei (doar 60% dintre posturile din reteaua sanitara sunt ocupate) si parazitata de o retea paralela de plati la negru, medicina romaneasca avea nevoie urgenta de o reforma. Laudabila in intentii, sustinuta initial de un document corect (raportul Comisiei Prezidentiale din 2008), reforma sistemului medical a esuat din trei motive (in ordinea importantei):

1. Un proiect de lege elaborat intr-un cerc restrans, lasand portite deschise coruptiei, incorect comunicat si adoptand modelul sistemului olandez (el insusi contestabil) aflat la cealalta extrema a politicilor medicale functionale in Romania in ultimele decenii.

2. Interventiile presedintelui Traian Basescu care, in lipsa unui alt comunicator suficient de credibil, si-a asumat o sarcina dificila intr-un domeniu pe care-l cunoaste foarte putin.

3. Programarea nefericita a initierii acestei reforme in an electoral, atunci cand toate partidele nu doresc sa-si sperie alegatorii cu schimbari categorice in domenii esentiale.

Urmare a acestei succesiunieste improbabil ca, pana la inceputul lui 2013,sa mai inceapa o dezbatere publica serioasa pe tema reformei sistemului medical, ceea ce impinge posibila reparare a sistemului pana in 2014. Dar atunci va fi deja mult prea tarziu.

* Crin Antonescu. Demagog – prin blocarea in sloganul „Jos Basescu”. Deranjant – prin oratoria de Farfuridi. Gol – prin absenta oricaror solutii practice propuse la actualele masuri de guvernare. Bufon – pentru canu rateaza niciun prilej de a se autocontrazice. In ianuarie 2012, Crin Antonescu a pierdut oportunitatea de a deveni liderul politic cu amplitudinea unui viitor presedinte. A pierdut ocazia de a deveni recipientul natural al voturilor nemultumitilor aflati in Piata Universitatii. Cel mai grav este ca involutia sa rapida trage in abisul neseriozitatii un intreg partid liberal:vezi traseuldemisie parlamentara – greva parlamentara – retragere politica.

* Traian Basescu. „A gresi este omenesc” par a spune repetatele gafe din ultimele luni ale lui Traian Basescu. Dar un Presedinte nu este un simplu om, cu atat mai mult cu cat acest Presedinte este un jucator. Traian Basescu ar fi putut sa recupereze prin discursurile ulterioare declansarii protestelor din Piata Universitatii. Cu exceptia gafei din episodul Arafat, recunoscuta tardiv de Presedinte, ultimele discursuri ne-au aratat un Presedinte care incearca sa se controleze, incearca sa fie serios si reuseste foarte bine sa plictiseasca. In fata valului de impopularitate, Traian Basescu s-a refugiat in limba de lemn a unui inalt demnitar alegand sa astepte trecerea furtunii.

* Teodor Baconschi. Ministru de Externe la inceputul lui 2012, fostul diplomat este singura victima politica a Pietii Universitatii, fiind demis de catre Emil Boc ca urmare a unor declaratii facute la adresa protestatarilor. Se poate spune ca Baconschi a cautat necazul cu lumanarea, nefiind de competenta ministrului de Externe sa comenteze evenimente interne. Pe de alta parte, remarca sa din timpul conferintei de presa de la predarea mandatului este cum nu se poate mai adevarata: „E o particularitate a vietii politice de la noi: ministrii de externe care ar trebui sa se bucure de continuitate tocmai ei sunt, in general, supapele, cei care pleaca primii. Nu cred ca e o traditie fasta pentru interesul national al Romaniei”. Teodor Baconschi este pus acum in ipostaza de a activa public exclusiv din postura de politician, meserie care necesita abilitati nespecifice unui diplomat de cariera.

* Protestatarii de buna-credinta, scrie Liliana Roventa. Au pierdut cei care au iesit in strada animati de intentii bune, care au considerat ca Raed Arafat are nevoie de aparare in fata unei nedreptati. Au pierdut cei care sunt scarbiti de clasa politica, care considera USL=PDL. Le-a fost confiscata revolta, s-au folosit altii de ea. S-au trezit reprezentati la Bruxelles de catre USL, Razvan Dumitrescu ,Alistar si Pirvulescu si mai nou „afirmatul” Claudiu Craciun. Ca sa nu mai vorbim ca mesajul le-a fost deformat. A castigat Sorin Rosca Stanescu, pentru ca s-a hotarat sa se inscrie in PNL 🙂 Singurul castig? Poate i-au mai zguduit pe cei de la putere, insa cei din opozitie nu au inteles nimic sau se fac ca vad numai ceea ce le convine.

* „Dreapta intelectuala” din Romania, scrie Dodu. Intelectualitatea de dreapta, foarte putin vocala si inainte de miscari, acum pare ca a disparut complet din peisaj.

* PD-L, scrie Marcel Ionita. PD-L a pierdut niscaiva procente pe care le castigase prin prisma scandalului intern din PSD (Geoana).

• Cine sunt castigatorii si victimele lui ianuarie 2012? In sectiunea comentarii asteptam propunerile cititorilor, cele argumentate urmand sa fie introduse in corpul acestui text pe care-l construim impreuna.