Gata cu haiducia pe Internet? Alea ACTA est?

Zarurile n-au fost încă aruncate pentru adoptarea finală a Acordului Comercial de Combatere a Contrafacerii, pe scurt ACTA, un document care va fi supus votului în plenul Parlamentului European abia în vară, dar aprobat deja de 22 din cele 27 de guverne ale țărilor membre UE. Totuși e agitație mare în jurul ACTA. Mereu în trend cu Europa, manifestanții români au înșirat între multitudinea de ”Jos!” sloganul ”Jos ACTA!”, solicitare greu de înțeles pentru oamenii neconectați, care ar putea crede că e vorba despre vreun membru misterios al puterii mult hulite. Grupul de hackeri Anonymous a transmis un apel de trezire către cetățenii României, îndemnând la acțiune împotriva ”dictaturii” pe Internet: ”fiecare aspect al activității tale pe Internet va fi monitorizat”, sună alerta ”anonimilor” și continuă cu un strigăt patetic la scară planetară: ”acesta este primul pas către o dictatură globală, care va îngrădi libertatea de exprimare, drepturile noastre și, în cele din urmă, dreptul nostru de a locui pe această planetă!”. Când denunțarea reglementărilor europene de protejare a dreptului de autor și a conținutului de pe Internet vine de la contoversații hackeri, există motiv de îndoială. Dar ACTA ridică serioase semne de întrebare asupra posibilei limitări a libertății de comunicare și a respectării dreptului la viață privată și la cunoaștere.

Inițiat de Japonia, acordul pleacă de la o realitate de netăgăduit, și anume proliferarea pirateriei, circulația și folosirea abuzivă a operelor de orice fel fără a se ține cont de copyright, această libertate subminând titularii de drepturi și oferind, cu numeroase riscuri pentru public, susține ACTA, ”o sursă de venituri criminalității organizate”. Măsurile prevăzute de document sunt în parte îngrijorătoare, fiindcă ar putea da posibilitatea furnizorilor de Internet să monitorizeze orice conținut, inclusiv cel de e-mail, mesageria, adică orice trafic de date pentru a semnala folosirea ilegală a unui material purtător de copyright. Providerul intră pur și simplu în computerul oricui și îl ”percheziționează” fără niciun mandat, celui denunțat i se poate bloca IP-ul, iar YouTube, Twitter, Wikipedia vor deveni o amintire, susțin cei care protestează împotriva tratatului. Cine vrea informații de pe Internet, va trebui să plătească, acesta ar putea fi unul dintre efectele imediate ale aplicării ACTA, avantajând autorii, dar mai ales corporațiile producătoare de filme, de divertisment etc. Pedepsele prevăzute sunt graduale, de la avertizare, la amendă și despăgubiri, până la condamnare de către o instanță judecătorească. Apărătorii reglementărilor prevăzute de ACTA, Comisia Europeană și alți oficiali consideră pură exagerare acuzația de cenzură și rezistența la aplicarea unor masuri transfrontaliere standard împotriva pirateriei. Există deja țări cu legi proprii chiar mai restrictive, ca de exemplu Franța, care pedepsește drastic descărcarea fără licență de muzică sau filme.

Cu toate că procedurile de adoptare ale acordului au început din 2010, publicul, principalul beneficiar al libertății Internetului, a aflat recent de elaborarea standardelor ACTA și de demisia raportorului european Kader Arif care a acuzat autorii textului de lipsa transparenței și de manevre inacceptabile. Polonezii au ieșit cu miile în stradă în semn de protest. Reprezentanții României în Parlamentul European, 32 la număr, nu s-au obosit să explice în țară ce este ACTA, au votat în schimb o rezoluție (unii pro, alții contra, alții deloc) și s-au arătat cu degetul unii pe ceilalți atunci când s-a aruncat pe piața mediatică subiectul. Guvernul a semnat acordul, fără consultări, iar opoziția în precară cunoștință de cauză s-a trezit amenințând că va anula totul, când va veni la putere. Ca la noi.

Nici SOPA, reglementarea similară a SUA, nu este acceptată fără rezerve. După ce, pe 18 ianuarie, Yahoo, eBay, Facebook și alte câteva mii de site-uri au organizat un protest inedit împotriva legii americane, iar 7 milioane de cetățeni au trimis petiții Congresului, SOPA a fost retrasă. Convulsiile din universul virtual sunt explicabile: business-ul pe Internet crește proporțional cu activitatea din mediul virtual – indexul Zelist dă numai pe România o creștere cu 50% a presei online și cu 53% a conturilor pe Facebook în 2011 față de anul precedent – ceea ce însemnă o miză financiară fabuloasă pe plan mondial.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro