Găgăuzia: Deputaţii Adunării Populare o recunosc oficial pe Evghenia Guţul drept noul bașcan, deşi rezultatele scrutinului nu au fost încă validate de justiţie

Deputaţii Adunării Populare a Găgăuziei au aprobat în unanimitate marţi seara o declaraţie prin care o recunosc pe Evghenia Guţul în calitate de guvernatoare a regiunii, deşi justiţia nu a validat încă rezultatele alegerilor pentru funcţia de başcan, al căror al doilea tur a avut loc duminică.

Deputaţii Adunării Populare a Găgăuziei anunţaseră că se întrunesc în şedinţă extraordinară la sediul legislativului local, pentru a lua „decizii speciale”. Deja între 200-250 de persoane se adunaseră marţi seara în faţa sediului Adunării Populare din Comrat (capitala regiunii), relatează News.ro citând portalul de știri NewsMaker.md.

Deputaţii au recunoscut rezultatele alegerilor de duminică, în urma cărora regiunea semiautonomă ar urma să fie condusă de candidata partidului pro-rus ŞOR, Evghenia Guţul.

Aleşii locali au motivat că nu au încredere în Curtea de Apel, care este instituţia abilitată să valideze alegerile, şi nici în autorităţile centrale de la Chişinău. Aceştia au mai spus că Evghenia Guţul a câştigat onest scrutinul electoral şi că o recunosc în calitate de başcan.

Procurorii anticorupţie de la Chişinău anchetează fraude electorale

Toate aceste evoluţii vin după ce marţi după-amiază, procurorii anticorupţie de la Chişinău au desfăşurat percheziţii la Comisia Electorală de la Comrat. Ei suspectează fraude electorale, inclusiv includerea pe listele cu alegători a unor persoane decedate sau care sunt plecate din ţară.

Demersurile autorităţilor centrale au nemulţumit unii localnici, care au ieşit să protesteze în faţa Judecătoriei Comrat, scandând lozinci antiguvernamentale. La protest şi-a făcut apariţia şi Evghenia Guţul.

La rândul său, guvernatoarea în exerciţiu a Găgăuziei, Irina Vlah, a acuzat PAS, partidul care guvernează Republica Moldova, şi pe preşedinta Maia Sandu că ar sta în spatele descinderilor şi că nu ar respecta legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei. PAS a respins declaraţiile Irinei Vlah drept „aberaţii populiste”.

Un deputat al Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Dorian Istrati, a făcut apel la respectarea legii şi a subliniat că scrutinul trebuie să fie liber şi corect. „Nu te poţi autoproclama başcan călcând în picioare legile Republicii Moldova. Duşmanii acestui popor, duşmanii ţării noastre, trebuie să cunoască că noi avem LEGE şi ea trebuie respectată şi aplicată! Alegerile trebuie să fie libere şi corecte, doar conform legislaţiei în vigoare, fără cumpărarea voturilor, fără decedaţi votanţi în listă, fără cetăţeni care fizic se aflau peste hotare, dar figurează că au votat. Gruparea criminală organizată Şor a găsit o slăbiciune în Unitatea Administrativ Teritorială Găgăuzia”, a menţionat deputatul PAS.

În mod normal, Evghenia Guţul urma să preia funcţia de başcan la data de 19 iulie 2023, în cazul în care alegerile vor fi validate de organele competente. Pe de altă parte, Partidul ŞOR care a susţinut-o în alegeri riscă să fie scos în afara legii, o astfel de decizie fiind analizată în aceste zile de Curtea Constituţională de la Chişinău.

Pe acest subiect:

• Alegerile din Găgăuzia sub umbrela Rusiei. Ar trebui anulate?
• Noul bașcan al Găguziei dorește să deschidă un „birou de legături” la Moscova: „Vrem și mai multă prietenie cu Federația Rusă”
• Alegeri în Găgăuzia. Toți cei opt pretendenți la funcția de bașcan sunt „agenţi ai Federaţiei Ruse”
• VIDEO Partidul lui Ilan Şor şi socialiştii lui Dodon au marcat Ziua Victoriei în Chișinău cu panglici interzise și portretul lui Stalin
• Alegerile din Găgăuzia, unde toți candidații sunt pro-ruși, încă un motiv pentru Moscova să acuze Chișinăul / De ce este importantă Găgăuzia pentru Rusia
• De ce propaganda rusească are succes în Găgăuzia / Foarte mulţi candidaţi pentru conducerea regiunii, mai degrabă agenți ai Rusiei – Maia Sandu

De ce este importantă Găgăuzia pentru Rusia

Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova – regiune aflată în sudul ţării, cu populaţie turcică, dar creştin-ortodoxă – este percepută ca un „butoi cu pulbere” gata să explodeze în interiorul Moldovei la ordinul Kremlinului, scrie Deutsche Welle.

Mişcările separatiste care au rupt Moldova în două la începutul anilor ’90 au pornit din Găgăuzia. Pentru a bloca unirea Moldovei cu România, pe 17 august 1990, la Comrat a fost proclamată ilegal „republica autonomă găgăuză”, în componenţa Uniunii Sovietice.

Au urmat confruntări între forţele constituţionale şi cele ale „republicii autonome găgăuze”. Acestea au durat până în 1994, când, spre sfârşitul anului, Parlamentul a votat legea cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze. Legea stabileşte că în regiune funcţionează trei limbi oficiale: găgăuza, româna şi rusa, reaminteşte Deutsche Welle.

Deşi nu este o enclavă separatistă precum Transnistria, regiunea are propriul guvernator (bașcan), propriul parlament (Adunarea Populară) şi propriul executiv. Nu transferă niciun ban din impozitele şi taxele locale la bugetul central al ţării, dar primeşte transferuri de la Guvern la fel ca oricare altă unitate teritorial-administrativă.

Cine sunt găgăuzii

În perioada 1806-1812, când Basarabia (actuala Republică Moldova) a fost ocupată de Imperiul Rus, confruntându-se cu un exod masiv al tătarilor din sudul regiunii, ruşii au dispus recolonizarea acestor zone cu găgăuzi (de religie ortodoxă) aduşi din estul Bulgariei. Aşa au apărut sate precum Avdarma, Congaz, Comrat, Tomai, Cişmichioi, care anterior erau localităţi locuite de tătarii nogai.

După destrămarea URSS, Rusia a continuat rusificarea găgăuzilor prin intermediul propagandei şi al politicienilor loiali. În pofida ajutorului masiv primit din UE, România şi SUA, rezultatele alegerilor din Găgăuzia arată că 98% din populaţia acestei regiuni votează cu partide pro-ruse.

În regiune toţi vorbesc limba rusă, iar sursele de informare ale găgăuzilor sunt cele în limba rusă. Aceasta se explică prin faptul că, în perioada sovietică, regimul nu a permis activitatea niciunei şcoli în limba găgăuză, ceea ce a făcut ca limba rusă să devină principala limbă vorbită, conform Deutsche Welle.