Bucurestenii, invitati sa se pronunte asupra propunerilor privind dezvoltarea capitalei in urmatorii 25 de ani
Bucurestenii se pot pronunta, incepand de joi, asupra propunerilor primariei generale privind dezvoltarea capitalei in urmatorii 25 de ani, reunite in cadrul Conceptului strategic 2035, lansat in dezbatere publica.
Documentul poate fi citit aici.
„Acest oras nu poate iesi din haos daca cei care iau decizii nu se bazeaza pe o viziune strategica. Bucurestiul a fost prizonierul unei gandiri pe termen scurt, motiv pentru care s-a dezvoltat haotic. Marile orase europene pun accentul pe planificare strategica, fapt ce aduce bunastare locuitorilor lor. Nu ar trebui sa luam decizii doar cu gandul la alegeri. Bucurestiul are nevoie de o strategie pe urmatorii 20 de ani”, a declarat primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, la lansarea conceptului strategic.
Arhitectul sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu, a declarat ca, din 2000 si pana in 2008 dezvoltarea Bucurestiului a fost „necontrolata, neorientata, necoordonata, nemonitorizata”.
„Dupa 20 se ani de urbanism excesiv si derogatoriu, avem nevoie de o dezvoltare coerenta. Cate dintre capitalele europene au mai multe centre de decizie? Pentru cate dintre aceste orase guvernele nu au un program? Pentru cate capitale nu exista o autoritate care sa se ocupe de reglementarile din urbanism? In cate dintre capitalele europene nu este o situatie clara a proprietatii si un cadastru? Va spun eu, in niciun una. Bucurestiul trebuie sa-si rezolve aceste probleme”, a adaugat acesta.
Care sunt cele mai importante politici, programe si proiecte propuse in Conceptul strategic 2035:
Infrastructura
– conectarea Capitalei la culoarele paneuropene prin cresterea calitatii si capacitatii infrastructurii existente, dar mai ales prin dezvoltarea de noi legaturi feroviare si rutiere de mare viteza;
– valorificarea cursurilor de apa din apropierea Bucurestiului (Arges, Sabar, Dunare) prin construirea de porturi si racordarea Bucurestiului la acestea;
– realizarea unei noi gari internationale. Deocamdata s-a discutat amplasarea acesteia in zonele Razoare si Calea 13 septembrie, dar nu s-a luat o decizie;
– extinderea liniilor de metrou si a transportului public de mare capacitate in zonele dense de locuire si principalele zone economice; Momentan au inceput lucrarile la linia de metrou Universitate-Drumul Taberei si Universitate Pantelimon. Metrorex doreste si o linie care sa lege centrul orasului de capatul Soselei Colentina. Proiectul ar putea fi realizat in parteneriat public-privat;
– realizarea unei conexiuni rapide intre aeroportul Otopeni, Gara de Nord, noua gara internationala si aeroportul din sudul orasului;
– crearea de statii intermodale, care sa permita calatorilor un transfer civilizat, rapid si confortabil intre mijloacele de transport. In prezent avem in Bucuresti statii intermodale la Crangasi (metroul este conectat cu tramvaiul), Gara de Nord (trenul este conectat cu metroul si autobuzul). Anul acesta urmeaza sa fie data in folosinta si statia intermodala de la Pasajul Basarab;
– extinderea- realizarea unui sistem inteligent de parcari publice subterane si de suprafata, gestionate informatizat, care sa descurajeze prin tarife accesul in diverse zone;
– realizarea unui inel median de circulatie intre soseaua de centura a Bucurestiului si inelul principal de circulatie;
– realizarea a doua legaturi noi intre cartierul Drumul Taberei si Centura Bucurestiului prin prelungirea bd Timisoara si Soseaua Prelungirea Ghencea pana la linia de centura;
– favorizarea transportului pietonal in zona centrala in defavoarea transportului cu automobilul. Se propune pietonalizarea Caii Victoriei si reducerea traficului auto pe: bd Regina Maria, str. Antim, Mitropolie, 11 Iunie, Bd. Marasesti, Filaret;
– realizarea de parcari park&ride pentru ca cetatenii sa vina cu masina personala pana la capetele mijloacelor de transport dupa care sa le foloseasca pe acestea pentru a ajunge in centrul orasului. Astfel se va reduce traficul in zona centrala. Sunt propuse zonele: Aviatorilor, Piata Victoriei, Piata Sudului, Obor, Gara de Nord, Eroilor, Tineretului, Razoare, Dristor, Depoul IMGB, Jilava, Baneasa, Industriilor, Republica, etc.
– realizarea unor parcari de resedinta supraetajate in zonele cu densitate ridicata, pentru decongestionarea trotuarelor si a bulevardelor si recuperarea spatiilor publice.
Dezvoltare urbana
– dezvoltarea integrata (tinad cont de toate aspectele: economic, social, urbanistic, trafic etc) a centrului orasului. Regenerarea Pietei Revolutiei;
– dezvoltarea integrata a axei Buzesti-Berzei-Uranus;
– pietonalizarea unor strazi din centrul orasului si schimbarea raportului pieton-automobil;
– reconversia zonelor industriale;
– realizarea unui program de contopire a parcelelor mici, cu forme neregulate, in zonele cu astfel de probleme si reparcelarea lor, intr-o forma pe care se poate construi decent;
Mediu
– decontaminarea terenurilor din fostele zone industriale;
– ecologizarea gropii de gunoi de la Glina si construirea unor depozite de deseuri ecologice;
– finalizarea statiei de epurare de la Glina (in prezent statia epureaza doar jumatate din apele uzate ale orasului);
– implementarea unor politici privind reducerea consumului energetic pentru incalzire si functionare in cladiri;
– realizarea unui parc in zona Vacaresti;
– inverzirea Dambovitei;
– crearea unei zone de recreere in jurul Lacului Morii;
– realizarea unui parc sportiv in zona Ferentari Sud;
– realizarea unor politici privind ameliorarea calitatii spatiilor verzi din oras;
– realizarea unor politici pentru realizarea unor parteneriate cu proprietarii de imobile pentru crearea de noi spatii verzi;
Patrimoniu
– realizarea unor politici de protejare, interventii si punere in valoare a monumentelor istorice prin:
1. realizarea unui program de conservare minimala a monumentelor neutilizate sau abandonate;
2. inventarierea si protejarea monumentelor industriale (Moara lui Asan);
3. actualizarea Listei monumentelor istorice;
4. realizarea unui program de stabilire a protectiei si regulilor de interventie in zonele protejate;
Economie
– configurarea unei zone centrale de afaceri in zona Casa Poporului si de-a lungul bd. Unirii;
– valorificarea unor terenuri din zonele cheie ale orasului care si-au pierdut din importanta datorita nefolosirii corespunzatoare;
Social
– realizarea unui program de modernizare si utilare a institutiilor de invatamant din localitatile cu potential de a deveni centre teritoriale de dezvoltare: Voluntari, Magurele, Mihailesti, Buftea, Bolintin Vale, Racari, Titu, Fierbinti targ, Fundulea, Budesti, Urziceni, Oltenita si Giurgiu.
– realizarea unui program pentru construirea de locuinte sociale in grupari mici, in zone diferite din oras, favorizand mixitatea sociala;
– realizarea unui program pentru construirea de locuinte accesibile economic pentru tinere cupluri de profesionisti, la inceput de cariera;
– realizarea unui program de innoire a instalatiilor la blocuri vechi;
Conceptul a fost realizat de Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” – Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiza si Consulting, IHS Romania si EMI Invest srl, pe baza strategiilor de dezvoltare elaborate pentru orasele Berlin, Koln, Viena, Paris, Mexico, Copenhaga si Toulouse.