Termenul dat de noul procuror general pentru finalizarea anchetei în dosarul 10 august

Ancheta în dosarul 10 August va fi finalizată până în toamna acestui an, a declarat marți noul procuror general Alex Florența. Dosarul 10 August – unul dintre marile eșecuri ale justiției din România – a fost deschis de procurori în 2018, clasat de DIICOT în 2020 și redeschis în primăvara anului trecut, în urma contestației unui protestatar.

Florența a spus, conform Agerpres, că cercetările în acest caz sunt „destul de avansate”, că au fost reaudiate în jur de 150 de persoane şi puşi sub acuzare 22 de jandarmi care au acţionat împotriva protestatarilor.

În luna martie, fostul procuror general Gabriela Scutea spunea că dosarul 10 August este lucrat de un singur procuror, nou, care a trebuit să citească 131 de volume.

Traseul dosarului 10 August

10 august 2018: Aproximativ 100.000 de oameni s-au adunat în Piața Victoriei în încercarea de a opri asaltul PSD asupra justiției. O manifestație împotriva Guvernului Viorica Dăncilă, care s-a încheiat cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă ale jandarmilor. Peste 700 de oameni au făcut plângeri penale după ce au fost loviți de jandarmi sau au inhalat gaze lacrimogene. Cine răspunde pentru acele violențe? Un răspuns așteptat aproape 5 ani, timp în care dosarul penal s-a plimbat între parchete și instanțe.

Iată traseul acestui dosar:

• Ancheta a fost declanșată de Parchetul Militar, care i-a pus sub acuzare pe şefii Jandarmeriei – Laurenţiu Valentin Cazan, Mihai Dan Chirică, Sebastian Gheorghe Cucoş şi Ionuţ Cătălin Sindile – pentru „intervenţia ilegală şi abuzivă din 10 august 2018, când sute de protestatari paşnici au fost bătuţi şi gazaţi”.
• În 28 iunie 2019, Parchetul General a anunțat că procurorii Secției parchetelor militare au decis declinarea competenței de soluționare a dosarului 10 august către DIICOT, pentru continuarea cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea și modul de intervenție a forțelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanților, respectiv cu privire la „scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acțiuni de violență împotriva forțelor de ordine și măsura în care aceste acțiuni, prin amploarea și modul de desfășurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea națională”.
• La DIICOT exista deja un dosar deschis ca urmare a unei sesizări depuse în septembrie 2018 de Jandarmerie, care a reclamat infracțiuni împotriva ordinii constituţionale, acuzând o presupusă lovitură de stat din partea manifestanților.
• De asemenea, Secţia parchetelor militare a avut în lucru un dosar penal vizându-i pe şefii din Jandarmerie care au coordonat acţiunea jandarmilor. Este vorba despre colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti şi secretarul de stat Dan Chirică.
• În iulie 2020, dosarul a fost clasat parțial de DIICOT: „Nu toate victimele colaterale ale violenţelor din Piaţa Victoriei au fost şi victime inocente”.
• Astfel, au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.
• DIICOT a susținut că nu ar fi fost pregătită din timp reprimarea protestului, așa cum au afirmat o parte dintre manifestanții care au făcut plângeri penale împotriva jandarmilor. Prin urmare, conducerea Jandarmeriei de la acea vreme a fost scoasă de sub urmărire penală.
• Procurorul Doru Stoica a invocat în ordonanţa de clasare „credinţa sinceră” a autorităţilor în aplicarea legii şi „o complicitate morală a protestatarilor paşnici” din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat.
• „Încercarea jandarmilor de a-i extrage din mulţime pe cei violenţi a eșuat mai ales din cauza atitudinii protestatarilor asumaţi ca fiind paşnici”, a mai arătat procurorul care a clasat dosarul.
• În august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului 10 august şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi ai Jandarmeriei: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică.
• Dosarul a fost trimis iar la Parchetul Militar, care i-a pus din nou sub urmărire penală pe foştii şefi ai Jandarmeriei.
• Cererea DIICOT a fost trimisă la Curtea de Apel Bucureşti, iar de acolo a ajuns la Tribunalul București, care a amânat de mai multe ori pronunțarea unei decizii.
• În 2 martie 2021, Tribunalul București a decis că dosarul privind intervenția în forță a Jandarmeriei la mitingul din 10 august 2018 rămâne clasat, astfel încât foştii şefi ai Jandarmeriei să nu fie urmăriţi penal pentru intervenţia împotriva manifestanţilor. Decizia a fost luată de judecătoarea Daria Miheț.
• În 16 aprilie 2021, Curtea de Apel București a decis definitiv redeschiderea dosarului 10 august vizându-i pe șefii Jandarmeriei care au coordonat intervenția din Piața Victoriei. Decizia a fost dată în urma unei contestații depuse de Ioan Crăciuneanu, rănit în intervenția din 10 august 2018. Mai exact, plângerea fusese depusă de Ion Crăciunescu, unul dintre manifestanții răniți în urma intervenției Jandarmeriei. El a atacat decizia DIICOT de clasare a dosarului 10 august vizând conducerea Jandarmeriei.
• În acest moment, dosarul se află la Secția Parchetelor Militare.